A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Pa Pe Po
Pop Pos Pot

Popa, Grigore

(31 iulie 1910, Podeni, Cluj — 23 septembrie 1994, Bucureşti)

articol de Viorel Cernica

Antropolog, istoric al filosofiei, publicist, traducător. Absolvă Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj. Este bursier al Şcolii Române din Paris (1936–1937). Doctor în filosofie (1939). În anii războiului este profesor la un liceu din Sibiu şi asistentul profesorului D.D. Roşca la Facultatea de Filosofie a Universităţii clujene, mutată la Sibiu. În 1945 va fi înlăturat din învăţământ, apoi închis, din motive politice, în mai multe rânduri, între 1945 şi 1964. După eliberarea sa, este, pe rând, psiholog la Regionala Cluj a Căilor Ferate Române, psiholog la Centrul de Reumatologie şi cercetător principal la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. Până la terminarea celui de-al doilea război mondial, colaborează la Gândirea, Revista Fundaţiilor Regale, Luceafărul, Dacia, Saeculum. După 1965 publică în Secolul 20, Cronica, Viaţa Românească, Familia ş.a. A tradus Estetica lui Theodor Lipps şi a prefaţat câteva lucrări apărute în colecţia „Biblioteca de artă” a Editurii Meridiane.

În eseuri, G.P. abordează, de pe o poziţie spiritualistă, teme precum: stilurile de viaţă, valorile, înţelepciunea, tradiţia, credinţa, viaţa, moartea, fiind influenţat de Kierkegaard, Lucian Blaga, D.D. Roşca, Nae Ionescu. În descrierea unor stiluri de viaţă (românesc, ortodox, românesc din Ardeal, indic, european, american, eladic, romanic, francez, spaniol, italian, germanic, englez, rus), el aplică ideea blagiană de matrice stilistică; în discuţia despre viaţa comunitară, regăsim atmosfera metafizic-religioasă specifică discursului lui Nae Ionescu. În aceeaşi arie tematică se încadrează şi Jurnalul metafizic (apărut postum), în care G.P. propune o antropologie filosofică ce cuprinde: schiţa unei etici creştin-filosofice, planul unei filosofii a culturii, elemente ale reevaluării culturii româneşti pe temeiul ideii de autohtonizare, lansată de Vasile Băncilă. A doua arie tematică este reprezentată de exegeza asupra operelor lui Pascal şi Kierkegaard şi din reflecţii privind situaţia filosofiei contemporane. Monografierea operelor celor doi filosofi parcurge următorul scenariu: a) lămurirea unor termeni fundamentali: „filosofia existenţială” şi „filosofia existenţei”, primul specific şi filosofiei lui Pascal şi celei a lui Kierkegaard, dar şi celei a lui Socrate, Platon, Augustin, Pascal, Nietzsche ş.a., semnifică o „logică a profunzimilor” în care accentul se pune pe a fi, nu pe a cunoaşte; filosofia existenţială se ocupă de insul pentru care „a trăi înseamnă a vieţui în slujba unei idei”. Cel de-al doilea termen se referă la un comentariu al experienţei existenţiale şi este specific gândirii lui Heidegger, Jaspers ş.a.; b) crearea unor termeni folosind anumite sugestii terminologice din spaţiul filosofiei româneşti (îndeosebi de la Blaga): „censură imanentă”, desemnând cunoaşterea indirectă a lui Dumnezeu de către om; „personanţa transcendenţei”, desemnând trecerea Divinităţii în condiţie omenească; c) evidenţierea „elementelor vii” care conferă perenitate operei filosofice: supunerea faţă de realitatea concretă, cercetarea lumii şi omului aşa cum sunt, ideea că omul ocupă o poziţie de mijloc în arhitectura lumii, indicarea sensului şi valorii vieţii, consemnarea rostului existenţei umane ca efort către viaţa demnă, la Pascal; tensiunea depăşirii, cea a autoedificării şi a mărturisirii adevărului, La Kierkegaard; d) prezentarea unor puncte de vedere asupra operelor cercetate; e) dezvăluirea influenţelor celor doi filosofi asupra filosofiilor care le-au urmat. Idei şi atitudini filosofice pascaliene se găsesc la Kant, Hegel, Kierkegaard, în antropologia filosofică din secolului al XX-lea. Influenţa lui Kierkegaard se răsfrânge asupra teologiei dialectice a lui K. Barth, asupra ontologiei fundamentale a lui M. Heidegger, asupra metafizicii lui K. Jaspers, profetismului lui N. Berdiaev, operelor lui L. Chestov, James, Freud, Gabriel Marcel, Jean Wahl, Louis Lavelle ş.a. În privinţa filosofiei contemporane, Grigore Popa desemnează caracteristicile acestei etape din istoria filosofiei prin raportare la credinţă şi folosind o terminologie cvasi-religioasă. Contemporaneitatea, susţine el, se îndreaptă către o renaştere metafizică, semnul principal al acesteia fiind orientarea spre ontologie.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ 

CĂRŢI DE AUTOR

  • Inteligenţa socială şi psihologia conducătorului, Cluj, 1934;
  • L’actualité de Pascal, Paris, 1937. Extrait des „Mélanges de l’École Roumaine en France”, XII, 1935–1936;
  • Stiluri de viaţă, Cluj, Tiparul Tipografiei Eparhiei Ortodoxe Române, 1937;
  • Existenţă şi adevăr la Sören Kierkegaard, Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1940; reeditaree: cu o prefaţă de Achim Mihu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1998.
  • Invitaţii la Frumos, Poezie, Credinţă, Înţelepciune, Metafizică, Moarte, Aventură…, Sibiu, Editura „Ţara”, 1941;
  • Prezenţa divină în filosofia contemporană, Sibiu, Editura „Ţara”, 1942;
  • Existenţialismul, Sibiu, Institutul de arte grafice „Dacia Traiană” S.A., 1943;
  • În duhul ortodoxiei naţionale, Sibiu, 1942 (Biblioteca Asociaţiei Mirenilor Frăţia Ortodoxă Română Cluj-Braşov, nr. 23);
  • Itinerar spiritual, Sibiu, Editura „Ţara”, 1943;
  • Peisaj ardelean, Sighişoara, Editura Miron Neagu, 1943;
  • Jurnal metafizic, ed. îngrijită şi postfaţă de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura „Jurnalul literar”, 1998.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Pentru o filosofie românească”, Mesterul Manole, vol. I. nr. 2, 1939, pp. 1–6;
  • „Puterile cuvântului”, Meşterul Manole, vol. I. nr. 7–10, 1939, pp. 25–29.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Dumitru Micu, „Gândirea” şi gândirismul, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Gheorghe Epure, „Ortodoxismul gândirist”, în Istoria filosofiei româneşti, II, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1980.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Marin Diaconu, „Notă introductivă la Gr. Popa – Jurnalul metafizic (fragmente)”, Revista de filosofie, vol. 42, nr. 4, 1995, pp. 447–448;
  • Marin Diaconu, „Grigore Popa” (necrolog), Revista de filosofie, vol. 42, nr. 4, 1995, pp. 477–480;
  • Mădălina Diaconu, „Die Kierkegaard-Rezeption in Rumänien”,  Revue roumaine de philosophie, vol. 45, nr. 1–2, 2001, pp. 149–164.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Nichifor Crainic, despre Stiluri de viaţă, Gândirea, rubrica „Cronica măruntă”, nr. 2 (februarie) 1938;
  • Constantin Micu, „Grigore Popa: Existenţă şi adevăr la Sören Kierkegaard”, Mesterul Manole, vol. III, nr. 5–6, 1941 pp. 27–28;
  • Mihai Niculescu,   „Invitaţii, de Grigore Popa (Editura «Ţara», Sibiu, 1941)”,  Universul literar, vol. 51, nr. 3, 1942, p. 5;
  • Petru P. Ionescu, „Despre «Itinerar spiritual»”, Gândirea, nr. 5 (mai) 1943;
  • Horia Stanca, „În amintirea lui Grigore Popa”, Jurnalul literar, nr. 45–48, 1996, p. 7.

PREFEŢE/POSFEŢE

  • Marin Diaconu, „Jurnalul filosofic ca dialog cu ideea”, în vol. Grigore Popa, Jurnalul metafizic, ed. cit.