A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z

(27 februarie 1911, Dorohoi, jud. Botoşani ― 1 decembrie 1981, Bucureşti)


articol de Teodor Dima

Logician, filosof, eseist, cu preocupări de psihologie şi muzicologie. Absolvă Liceul Naţional din Iaşi (1929), Facultatea de Drept (1929–1934) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (1929–1935), Universitatea din Iaşi, unde frecventează cursurile lui I. Petrovici, Şt. Zeletin, Al. Claudian, P. Andrei, M. Ralea, D. Bădărău. Activitate didactică la liceele militare din Chişinău (1935–1939) şi Iaşi (1939–1945), ca profesor secundar de filosofie şi drept. Îşi susţine teza de doctorat (1945) – Cauzalitatea fizică şi panquantismul (coordonator: D. Bădărău). Şef de lucrări (1945–1951) şi conferenţiar (1951) la Catedra de psihopedagogie a Universităţii din Iaşi. Fără să fi fost judecat, execută doi ani de muncă silnică la „Canal” (1952–1954); zidar la Oneşti; corist la Filarmonica din Iaşi. Psiholog principal şi şef al Laboratorului de psihologie C.F.R. din Iaşi (1954–1964). Cercetător ştiinţific (1956–1957) la Institutul de Ştiinţe Pedagogice din Iaşi. Conferenţiar la Facultatea de Filosofie a Universităţii ieşene (1957–1967), apoi profesor titular. Predă cursuri de logică generală şi teoria sistemelor logice; Profesor universitar emerit (1973). Se pensionează la cerere (1975). Membru fondator al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1949). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (1970). Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române (1969).

P.B. propune o logică naturală, idee care îşi are originea în demersurile sale de constituire a unei teorii generale a raţionamentului, în care să fie sistematic cuprinse procedeele deductive complexe ale ştiinţei moderne. În logica naturală propusă de P.B., obiectele cu care gândim modelează forma gândirii, astfel încât sistemul periodic al tipurilor de entităţi raţionale determină un sistem la fel de cuprinzător al raţionamentelor. Investigând cu instrumentarul logicii operatorii pe care a dezvoltat-o, P.B. a generalizat silogistica, a clasificat şi a prezentat modelele matematice ale silogisticii în raport cu limbajul logic folosit: modele propoziţionale, predicative, clasiale, relaţionale şi naturale. Valoarea fiecărei clase şi a fiecărui tip de model este analizată din perspectiva celor trei ramuri ale semioticii: sintactic, semantic şi pragmatic, constituindu-se pentru întâia oară un bilanţ cuprinzător al modelelor moderne ale silogisticii.

P.B. descoperă noi forme de inducţie completă (ex. inducţia diferenţială). Preocupat de fundamentarea unei logici a probabilităţii, a construit functorul de implicaţie probabilă (Logiques à implication probable et logiques à implication certaine), definind, prin tabele de adevăr, patru astfel de functori, care se diferenţiază între ei după „puterea intensională” (exigenţă) şi „puterea extensională” (capacitate). Aceste preparative au permis construirea unui sistem de silogistică asertorico-problematică, în care se demonstrează teorema că orice cuplu silogistic asertoric autorizează o concluzie problematică, ceea ce înseamnă că, în cazurile când premisele nu pot genera o concluzie asertorică, este totdeauna posibil să derivăm o concluzie de probabilitate.

Construieşte conceptul de antinomie metodologică (Valoarea deducţiei), cu înţelesul kantian de prezenţă simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal justificate. În înţelesul acordat de P.B., antinomia este rezolubilă, dar nu – ca în cazul paradoxurilor – printr-o teorie a nivelurilor sau a tipurilor, ci prin distingerea punctelor de vedere. Astfel, o teorie este (relativ) formalizabilă din punct de vedere sintactic, adică al construcţiei interne, dar o teorie nu este (relativ) formalizabilă din punct de vedere semantic, adică al interpretării. P.B. a enunţat cinci antinomii ale axiomatizării şi cinci antinomii ale formalizării.

P.B. acceptă explicit concepţia lui Kant, însăşi logica lui fiind o fundamentare şi o ilustrare a modului de înţelegere a libertăţii în spirit kantian. Situat pe poziţii realiste, P.B. este kantian şi prin viziunea substanţialistă asupra cauzalităţii. O prelungire a poziţiei sale kantiene este şi concepţia asupra spaţiului şi timpului. Deşi polemizează cu Kant referitor la natura apriori a spaţiului şi a timpului, P.B. concepe spaţiul ca pe o realitate sensibilă, iar timpul ca pe o construcţie mentală. Viziunea asupra libertăţii morale este, şi ea, de inspiraţie kantiană, P.B. punând accent pe caracterul social al legii morale, pe guvernarea de către raţiune a faptelor şi a posibilităţii de a gândi orice formă a libertăţii.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Schiţă a unei logici naturale – Logică operatorie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969;
  • Valoarea deducţiei, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971;
  • Semiotică şi negaţie. Orientare critică în logica modernă, Iaşi, Editura Junimea, 1973;
  • Silogistica – teoria clasică şi interpretările moderne (cu I. Ddidilescu), „Silogistica modernă” (partea a II-a), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976, pp. 210–460;
  • Preludiul ideii de libertate morală, Iaşi, Editura Junimea, 1976;
  • Interogaţii. Convorbiri asupra spiritului contemporan, Iaşi, Editura Junimea, 1978;
  • Note de trecător. Reflecţii în marginea vieţii, Iaşi, Editura Junimea, 1979;
  • Interpretări logico-filosofice: 1937–1981, Iaşi, Editura Junimea, 1982;
  • Constituirea logicităţii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983;
  • Philosophy and Logic. Selected Writings of Petre Botezatu, edited by Petru Ioan & Sorin Pârvu, translation from Romanian by M.E. Avădanei, M. Macarie, O. Ocu, Iaşi, „Al. I. Cuza” University, Department of Philosophy, „Interferences”, 1987;
  • Introducere în logică, I, II, ed. îngrijită, prefaţă şi note de T. Dima, Iaşi, Editura Graphix, 1994 (reeditare: Iaşi, Editura Polirom, 1997);
  • Discursul metodei. Un itinerar logico-filosofic, antologie îngrijită de Petru Ioan şi Sorin Pârvu, Iaşi, Editura Junimea, 1995;
  • Cauzalitatea fizică şi panquantismul, ed. îngrijită şi introducere de T. Dima, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2002.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Eduard von Hartmann”, în Istoria filosofiei moderne, vol. 3, Perioada contemporană, Bucureşti, 1938, pp. 271–290;
  • „Silogistica nouă”, în P. Botezatu, T. Dima, P. Bieltz, S. Vieru şi Gh. Enescu, Direcţii în logica contemporană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974, pp. 7–54;
  • „Le syllogisme aristotélique et son actualité”, în: Athanase Joja (coord.), Recherches sur l’Organon, Bucureşti, Editura Academiei, 1971;
  • „For­malisme şi structuralitate”, în Mircea Flonta (coord.), Epistemologia şi analiza logică a lim­bajului ştiinţei, Bucureşti, Editura Politică, 1975, pp. 9–20;
  • „Silogistica asertorico-pro­blematică”, în Probleme de logică, VI, Bucureşti, Editura Academiei, 1975, pp. 73–91;
  • „Dimensiunile adevărului”, în Petre Botezatu (coord.), Adevăruri despre adevăr, Iaşi, Editura Ju­ni­mea, 1981, pp. 3–47;
  • „Idealismul transcendental şi cauzalitatea”, în Immanuel Kant, 200 de ani de la apariţia „Criticii raţiunii pure”, Bucureşti, Editura Academiei, 1982, pp. 23–37 (reeditare cu titlul „Determinismul kantian din perspectivă semiotică”, în Interpretări logico-filosofice, ed. cit.).

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Alexandru Claudian: originea socială a filosofiei lui Auguste Comte” (Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1936), Revista de filosofie, tom XXII, nr. 2, 1937, pp. 212–218;
  • „Educaţia la Platon”, Athenaeum, tom IV, nr. 1, 1938, pp. 46–66;
  • „Filosofia numărului”, Athenaeum, nr. 3, 1939, pp. 269–272;
  • „Determinism şi indeterminism în fizica modernă”, Revista de filosofie, tom XXVII, nr. 3–4, 1942, pp. 325–338;
  • „Logica nouă”, Ethos, nr. 2–3, 1944, pp. 287–289;
  • „Cauzalitate şi substanţă”, Ethos, III, 1–2, 1946, pp. 49–60;
  • „Ştiinţă şi filosofie”, Ethos, nr. 1–2, 1947;
  • „Actul interpersonal (încercare de interpsihologie)”, Analele româno-sovietice: Pedagogie-Psihologie, II, 1958, pp. 59–74;
  • „Teoria raţionamentului întemeiată pe structura obiectelor”, Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, V, „Ştiinţe sociale”, 1959, pp. 183–198;
  • „Dezvoltarea logicii formale în raport cu logica clasică şi cu logica matematică”, Analele Ştiin­ţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria III, tomul VI, 1960, pp. 131–137;
  • „La logique et les objets”, Atti del XII Congresso Internationale di Filosofia, Firenze, 1960/Venezia, 1958, V, pp. 77–83;
  • „Les raisonnements transitifs”, Acta Logica, I, 1960, pp. 59–81;
  • „De la déduction des conclusions probables”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, série de Philosophie et logique, tome IX, nr. 3, 1965, pp. 105–111;
  • „Silogismul aristotelic şi actualitatea sa”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria III b, Ştiinţe filosofice, tomul XII, 1966, pp. 9–22;
  • „La logique extensionaliste et la double négation”, Analele Universităţii Bucureşti, seria Acta Logica, 10, anul X, 1967, pp. 179–182;
  • „La double négation”, Akten des XIV. Internationale Kongresses für Philosophie, vol. III, „Herder” Verlag, Wien, 1969, pp. 28–32;
  • „L’implication probable et l’implication certaine”, Analele Universităţii Bucureşti, seria Ac­ta Logica, nu­mărul XII, pe 1969 (dedicat contribuţiei participanţilor la colocviul internaţional La modalité du juge­ment chez Aristote et dans la logique moderne, organizat la Braşov, între 26 şi 31 august), pp. 121–123;
  • „Dubla negaţie”, Revista de Filosofie, tom XVI, nr. 1, 1969, pp. 115–119;
  • „Logiques à implication probable et logiques à implication certaine”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, série de Philosophie et logique, tome XIV, nr. 3, 1970, pp. 213–223;
  • „Les niveaux de construction de la logique”, Abstracts from IVth International Congress for Logic, Methodology and Philosophy of Science, Bucharest, 1971, pp. 101–102;
  • „Nivelele de construcţie a logicii”, Forum, seria Ştiinţe sociale, Filosofia Ştiinţei, III, 1971, pp. 71–74;
  • „Negaţia în logica formală modernă”, I–II, Revista de Filosofie, nr. 1 şi 2, 1973;
  • „Sistemul relaţiilor interpropoziţionale”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, secţia III b, Şti­inţe filosofice, tomul XX, 1974, pp. 53–62;
  • „Some Remarks about the M-logics”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, série de Philosophie et logique, tome XIX, nr. 3, 1975, pp. 215–216;
  • „Diversité des sens et des formes de l’induction”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, série de Philosophie et logique, tome XX, nr. 2, 1976, pp. 111–117;
  • „Revoluţia ştiinţifico-tehnică în metodele de gândire”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, secţia III b, Ştiinţe filosofice, tomul XXIV, 1978, pp. 1–4;
  • „Semiotica, strategie optimă a con­strucţiei ştiinţifice”, Era socialistă, 1978, pp. 39–42;
  •  „Logica principiilor. Încercare de revalorizare a principiilor logice în contextul logicii moderne”, Revista de Filosofie, tom XXVI, nr. 5, 1979, pp. 591–601;
  • „Homo logicus”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria III b, Ştiinţe filosofice, tomul XXV, 1979, pp. 57–62;
  • „Structurile intelectuale”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria III b, Ştiinţe filosofice, tomul XXVI, 1980, pp. 65–68;
  • „O re­construcţie logică a conceptului axiomaticii”, Re­vista de filosofie, tom XXVIII, nr. 1, 1980, pp. 113–115;
  • „Erotetica, logica întrebărilor – principii şi aplicaţii”, Revista de filosofie, nr. 4, 1980, pp. 429–438;
  • „Zur Aktualität von Kants Auffassung der Willensfreiheit”, Akten des V. Internationalen Kant–Kongresses, Mainz, 1981, Teil I.2: Sektionen VIII–XIV, Bonn, „Bouvier“ Verlag, pp. 1149–1151;
  • „Valorizarea concepţiei lui Kant despre libertatea voinţei”, Revista de filosofie, tom XXVIII, nr. 4, 1981, pp. 450–452.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Teodor Dima, Privind înapoi cu deferenţă. Eseuri despre gânditori români, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, cap. „Petre Botezatu – personalitate inventivă”, pp. 141–193.
  • Petre Dumitrescu, Studii de filosofie românească: teme şi interpretări, cap. „Petre Botezatu sau dreptul la filosofare”, Iaşi, Tipo Moldova, 2002;
  • Anton Dumitriu, Istoria logicii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,  1969;
  • Petru Ioan, Axiomatica: un studiu morfo-logic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980, pp. 42–45;
  • Petru Ioan, Perspective logice, Iaşi, Editura Junimea, 1987;
  • Petru Ioan, Logică şi filosofie. Restanţe, radiografii, retrospective, Iaşi, Insti­tutul Euro­pean, 1996, cap. 11, pp. 259–280;
  • Constantin Sălăvăstru, Antinomiile receptivităţii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997, cap. „Valorificarea resurselor logicii lui Petre Botezatu”, pp. 182–185;
  • Alexandru Surdu, Vocaţii filosofice româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, cap. Petre Botezatu – un adept al logicii naturale;
  • Alexandru Surdu, Contribuţii româneşti în domeniul logicii în secolul XX, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de mâine“, 1999, pp. 20, 274;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Ştefan Afloroaei, „Argument”, în Ştefan Afloroaei (coord.), Petre Bote­zatu in memoriam. Iti­ne­rarii lo­gi­co-filosofice, Lucrările Simposionului Naţional dedicat gândi­torului, la 85 de ani de la naştere, Iaşi, Editura Ankarom, 1996, pp. 7–8;
  • Alexandru Boboc, „Petre Botezatu: pilda unei vieţi”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 24–25;
  • V. Cojocariu, „Educaţia platoniciană, în lectura lui Petre Botezatu”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 59–65;
  • Carmen Cozma, „Petre Bote­zatu şi ideea de libertate morală”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 47–58;
  • Carmen Cozma, „Eticul în opera lui Petre Botezatu”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 352–364.
  • Ion Didlescu, „Petre Botezatu”, în: Ioan Străchinaru (coord.), Orizonturi ale perso­nalităţii, Iaşi, Editura „Ştefan Lu­paş­cu“, seria Secvenţe psiho-logice, 1999, pp. 47–52;
  • Teodor Dima, „Sensuri intra- şi extra-propoziţionale ale noţiunilor”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 66–74;
  • Teodor Dima, „Focalizări româneşti asupra antinomiilor kantiene”, în Stu­dii de istorie a filosofiei universale, coord. Alexandru Boboc şi N. I. Mariş vol. 12, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2004, pp. 65–82;
  • Petru Ioan, Perspective logice (secţiunea 9, „Petre Botezatu: o contribuţie de excepţie în afirmarea logicii româ­neşti“), Iaşi, Editura Junimea, 1987, pp. 144–190;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu: «Schiţă a unei logici naturale. Logică operatorie» (1969)”, în: Ion Ianoşi (coord.), 111 lucrări fundamentale: dicţionarul operelor filosofice româneşti, Bucureşti, Editura Humanitas,  1997, pp. 199–201;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu: un posibil «fir ordonator» în opera logicianului şi filosofului”, în Aurel Ion Bru­maru şi Vasile Gogea, Repere ale gândirii româneşti, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003, pp. 143–147;
  • Petru Ioan, „Contribuţiile în domeniul logicii ale lui Petre Botezatu”, în Istoria logicii, româneşti, coord. Alexandru Surdu şi Dragoş Popescu, Bucureşti, Editura Tehnică, 2006, pp.456–498;
  • Crizantema Joja, „Petre Botezatu şi tradiţiile logicii româneşti la Universitatea din Iaşi”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 18 –23;
  • Ştefan Munteanu, „Contribuţia lui Petre Botezatu la redefinirea logicii”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 115–119 (şi în Revista de filosofie, tom XLIII, nr. 3–4, 1996);
  • Mihai Nistor, „Petre Botezatu, creator de paradoxuri şi aforisme”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 43–46;
  • George Pascu, „Evocarea personalităţii lui Petre Botezatu”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 9–17;
  • Alexandru Pânzaru, „Un cărturar de elită”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 30–31;
  • Elena Puha, „Condiţia umană. Contribuţii de antro­po­logie filosofică în opera lui Petre Botezatu”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 32–42;
  • Constantin Sălăvăstru, „Integralitatea logicii în concepţia lui Petre Botezatu”, în: Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 96–107;
  • T. Sârbu, „Presupoziţii în logica operatorie”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 108–114;
  • Traian Ştirbăţ, „Logosul, «Topos eidôn»: un teritoriu cu marginile glisante”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 80–89;
  • Alexandru Surdu, „Logica naturală şi operativă. Petre Botezatu”, în Ştefan Afloroaei (coord.), op. cit., pp. 26–29;
  • Gheorghe Vlasie, „Asupra tripartiţiei semioticii la Petre Botezatu şi la Charles W. Morris”, în Ştefan Afloroaei (co­ord.), op. cit., pp. 144–153;

 ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Dumitru Alexoaie, „Arguments logico-philosophiques employés par Petre Bote­zatu pour combattre l’indé­terminisme”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXIII, nr. 2, 1987, pp. 16–21;
  • Gabriela-Maria Carpinschi & Anton Carpinschi, „Petre Botezatu, eseistul”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXIII, nr. 2, 1987, pp. 29–30;
  • Ştefan Celmare, „Cauzalitatea fizică şi panquantismul în orizontul gândirii lui Petre Botezatu”, Revista de filosofie, nr. 6, 2002;
  • Carmen Cozma, „Vers la logique par la musique”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXIII, nr. 2, 1987, pp. 21–25;
  • Ion Didilescu, „Prof. univ. emerit Petre Botezatu, la a LXX-a aniversare”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, tom XXVII, seria III b, Ştiinţe filosofice, nr. 1, 1981, pp. 139–142;
  • Teodor Dima & Petru Ioan, „O contribuţie românească în domeniul logicii”, Revista de filosofie, tom XXVIII, nr. 3, 1981, pp. 289–306;
  • Teodor Dima, „Ira­dieri ale logicii naturale”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXII, 1986;
  • Teodor Dima, „Petre Botezatu (1911–1981)”, Buletinul Univer­sităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, ianuarie–iunie 1986, p. 24;
  • Teodor Dima, „Antinomii ale învăţării”, Anuarul Fundaţiei Academice „Petre Andrei”, seria Ştiinţe socio-u­ma­ne, tom 3, Iaşi, 1993, pp. 61–66;
  • Teodor Dima, „Retour à la logique”, Noesis, tom XXVI, 2001, pp. 125–128;
  • Teodor Dima, „Premise ale logicii naturale în teza de doctorat elaborată de Petre Botezatu”, Revista de fi­losofie, tom XLIX, nr. 5–6, 2002, pp. 659–664;
  • Teodor Dima, „Petre Botezatu, filosof al fizicii cuantice”, Academica, nr. 9,  decembrie 2002, pp. 35, 38;
  • Teodor Dima, „Filosofia ca reflecţie personală”, Academica, nr. 33, decembrie 2004, pp. 38–39;
  • Anton Dumitriu, „Petre Botezatu: Schi­ţă a unei logici naturale”, Progresele ştiinţei, 11, 1970, pp. 509 –510;
  • Petru Ioan, „Structura silogismului”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria III b, Şti­inţe filosofice, tom XIX, 1973, pp. 47–55;
  • Petru Ioan, „Esquisse d’une logique naturelle”, Revue Philosophique de Lou­vain, 2, 1976, pp. 334–336;
  • Petru Ioan, „Syllogistica perennis”, Revista de filosofie, tom XXIV, nr. 4, 1977, pp. 505–509;
  • Petru Ioan, „Vocaţia logicianului Petre Botezatu”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Ştiinţe filosofice, tom XXVII, 1981, pp. 143– 144;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu: A Logico-philosophical Periplum”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXIII, nr. 2, 1987, pp. 1–9;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu şi idealul deduc­ţiei metafizice”, Revista de filosofie, tom XXXV, nr. 1, 1988, pp. 66–74;
  • Petru Ioan, „Secvenţe în dialogul intercultural română-francez. Petre Botezatu şi Robert Blanché”, Revista de filosofie, tom LIII, nr. 3–4, 2006.
  • Titus Lates, „Petre Boteazatu: contribuţii logico-semiotice”, Revista de filosofie, tom XLIX, nr. 5–6, 2002, pp. 671–674;
  • Adrian Neculau, „Petre Botezatu, psihologul”, Analele Ştiinţifice ale Uni­ver­­sităţii „Al. I. Cuza” din  Iaşi, tom XXXIII, seria III b (Filosofie), nr. 2, 1987, pp. 25–29;
  • Titus Raveica & Teodor Dima, „Logica operatorie”, Forum, nr. 7, 1970, pp. 83–86;
  • Gerard Stan, „Petre Botezatu şi cercetările asupra adevărului din epistemologia europeană”, Hermeneia, 2005, nr. special, pp. 63–72;
  • Dragan Stoianovici, „Deducţia privită istoric şi critic”, Revista de filosofie, tom XIX, nr. 7, 1972, pp. 909–917;
  • Alexandru Surdu, „Petre Botezatu – continuator al clasicismului în logica românească”, Revista de filosofie, tom LIV, nr. 3–4, 2007, pp. 301–306.
  • Traian Ştirbăţ, „Direcţii de cercetare în opera logicianului Petre Botezatu”, Memoriile Secţiilor Ştiinţifice , seria a IV-a, tom XXVIII, 2005, pp. 211–214;
  • I. Voicu, „Petre Botezatu et Immanuel Kant – Interférences”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXIII, 2, 1987, pp. 12–15;
  • D. Zaharia, „Du formel et de l’intuitif en logique”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Filosofie, tom XXXIII, nr. 2, 1987, pp. 9–12;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Teodor Dima, „Logica operatorie naturală”, Convorbiri literare, 3, 1970, pp. 9–10;
  • Teodor Dima, „Revitalizarea conceptului de aplicaţie”, Cronica, nr. 23, 1974, p. 8;
  • Teodor Dima, „Raţiune şi afectivitate”, Cronica, numărul din 27 februarie 1981;
  • Teodor Dima, „Filosof al vieţii integrale”, Cronica, nr. 50, 1981.
  • Tudor Ghideanu, „Logica gândului real”, Convorbiri literare, 3, 1970, pp. 7–9;
  • Petru Ioan, „Logica naturală”, Viaţa studenţească, 15 (359), 15 aprilie 1970, p. 10;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu: Schiţă a unei logici naturale. Logică operatorie”, Flacăra Iaşului, 7411, 16 iulie 1970;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu – Valoarea deducţiei”, Cronica, 5 (313), Iaşi, 4 februarie 1972, p. 11;
  • Petru Ioan, „Logica – ştiinţă a gândirii”, Cronica, nr. 23, 1974, p. 8;

PREFEŢE/POSTFEŢE

  • Teodor Dima, „Prefaţă” la Petre Botezatu, Introducere în logică, I, Iaşi, Editura Graphix, 1994, pp. 5–16;
  • Teodor Dima, „Petre Botezatu şi destinul determinismului”, studiu introductiv la vol. Petre Botezatu, Cauzalitatea fizicii şi panquantismul, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2002, pp. 5–35.
  • Petru Ioan, „A Romanian Contribution to Philosophy and Logic”, în Petru Ioan and Sorin Pârvu (eds.), Philosophy and Logic. Selected Writings of Petre Botezatu, Iaşi, „Al. I. Cuza” University Press, 1987, pp. III–XII (introducere) şi notele editoriale ce înso­ţesc capitolele antologiei;
  • Petru Ioan, „Petre Botezatu: o contribuţie românească de excepţie în logică şi filosofie”, în Petre Botezatu, Discursul metodei. Un itinerar logico-filosofic, Iaşi, Editura Junimea, 1995, pp. 5–47 şi notele editoriale ce însoţesc textele antologate în cuprinsul volu­mului.