Norme formale
Stilul articolelor va fi descriptiv, informativ, istoric, sobru, concis. Este de evitat stilul encomiastic, dar și demersul interpretativ. Articolele vor avea următoarea structură:
- Biografie (data și locul nașterii, data și locul morții; studii universitare [inclusiv doctorat, titlul tezei și instituția la care a fost susținută], studii în străinătate, contacte internaționale [dacă este cazul]; funcții ocupate [profesor, cercetător, instituția]; prezența în viața culturală)
- Opera (lucrări principale [bibliografia completă va fi dată la final]; preocupări filozofice, domenii, teme, probleme abordate; periodizarea operei [dacă este cazul]; încadrarea operei în contextul filozofiei europene, influențe [dacă este cazul]; ideile fundamentale [evaluate din perspectiva originalității lor, dacă este cazul]).
- Bibliografia completă (cărți de autor [inclusiv cele scrise sau traduse în limbi străine]; volume editate și îngrijite; articole în reviste academice; studii în volume colective; traduceri în limba română].
- Bibliografia secundară.
Lungimea articolelor:
- autori cu operă originală, gânditori de anvergura: 8.000 semne (inclusiv spațiile).
- autori remarcabili, cu contribuții originale: 7.000 semne (inclusiv spațiile).
- autori semnificativi pentru istoria filozofiei românești, istorici ai filozofiei cu operă de sinteză semnificativă: 6.000 semne (inclusiv spațiile).
- autori cu contribuții locale semnificative: 4.000 semne (inclusiv spațiile).
- autori cu apariții constante, cercetători, profesori cu influență semnificativă: 2.000 semne (inclusiv spațiile).
Numărul de pagini/semne vizează doar primele două secțiuni (Biografie si Opera). Cantitativ, primei secțiuni (Biografie) ar trebui să i se aloce aproximativ un sfert din articol, iar celei de-a doua secțiuni (Opera) aproximativ trei sferturi din articol. Raportul poate fi modificat acolo unde „viața bate opera”. Asta rămâne să judece fiecare autor.
În lista propusă, există și autori care nu sunt filozofi, dar care au avut o anumită contribuție în domeniul filozofiei (de ex.: Călinescu, Eminescu, Hasdeu, Iorga, Lovinescu etc.). Articolul nu trebuie sa dea seama de întreaga lor activitate, ci doar de dimensiunea filozofică a acesteia (cu o minimă contextualizare).