A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Bă Bi Bl Bo Br Bu

Bârsănescu, Ştefan

(4 martie 1895, Vipereşti, judeţul Buzău — 7 octombrie 1984, Iaşi)

articol de Ana Bazac

Pedagog preocupat de istoria şi filosofia disciplinelor pedagogice. Este licenţiat al Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi (1919) şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie (1921). Doctor în filosofie cu teza Boutroux. Viaţa şi opera (Iaşi, 1929). Specializare în pedagogie la Berlin, cu Eduard Spranger (1922–1924 şi 1929, un semestru). Asistent universitar la Universitatea din Iaşi, din 1923. Profesor universitar la aceeaşi universitate (1933–1965). Membru corespondent al Academiei Române din 1963.

Opera sa principală urmează perspectiva pedagogiei culturii, pe linia depăşirii opoziţiei dintre individ şi societate. În acest sens se ocupă de unele probleme de filosofie, şi anume: legătura dintre morală şi educaţie, teoria categoriilor, unitatea pedagogiei ca ştiinţă, filosofia educaţiei ca atare, pedagogia şi sociologia în cercetarea multidisciplinară, problema personalităţii în istorie, statutul entităţilor abstracte în ştiinţa educaţiei. Vorbeşte despre importanţa convingerilor conturate raţional şi a educaţiei – în vederea consolidării acestora. Întreprinde o analiză epistemologică a pedagogiei care chestionează specificul domeniului şi al abordării acestuia, caracterul obiectiv al metodelor şi unitatea cercetărilor pedagogice. Pedagogia este un complex act cultural, implicând receptarea, trăirea şi creaţia. Personalitatea educatorului este un model de care depinde educaţia ca atare. Există o istorie a definirii, genezei şi formării personalităţii în istorie, ca şi a raportului dintre personalitate şi receptori – diferite categorii sociale.

Plecând de la sistematizarea critică a concepţiilor despre cunoaştere, de la evoluţia sistemelor de categorii, Ş.B. propune o teorie despre categorii din punct de vedere tipologic, evidenţiind trei tipuri de categorii în trei momente ale istoriei filosofiei: tipul aristocratic (în care domină categoriile metafizice şi ontologice), tipul kantian (în care domină categoriile psihologice) şi tipul contemporan scientist (în care coexistă punctele de vedere psihologic, logic, biologic şi sociologic).

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Fr. W. Foerster. Sinteză doctrinară, Iaşi, Institutul modern de arte grafice Ştefănoiu & Ştaierman, 1926;
  • Viaţa, opera şi filosofia lui E. Boutroux, Iaşi, 1927;
  • Clasa de elevi. Anchetă pedagogică, Iaşi, 1928;
  • Misionarism şi concepţia despre lume la elevul seminariilor şi al şcolilor normale din România, Iaşi, Viaţa Românească, 1930;
  • Teoria categoriilor (Contribuţii cu privire la evoluţia sistemelor de categorii), Iaşi, Viaţa Românească, 1932;
  • Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă, Iaşi, 1936;
  • Politica culturii în România contemporană – studiu de pedagogie, Iaşi, Terek, 1934;
  • Învăţătorul român contemporan şi destinul neamului, Iaşi, Terek, 1939;
  • Pedagogie agricolă cu privire specială asupra educaţiei agricole a poporului român, Iaşi, 1946;
  • Academia Domnească de la Iaşi. 1714–1821, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1962;
  • Pagini nescrise din istoria culturii româneşti. Sec. X–XVI. Bucureşti, Editura Academiei, 1971;
  • Medalioane. Pentru o pedagogie a modelelor, Iaşi, Junimea, 1983;
  • Pedagogia, ca volumul XII din seria Istoria ştiinţelor în România, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1984.

CĂRŢI ÎN COLABORARE

  • Registrul individualităţii şcolarilor. Formular pedagogic şi administrativ, (În colaborare cu Radu Manoliu) Iaşi, Presa bună, 1933;
  • Educaţia estetică (în colaborare cu George Văideanu), Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1961;
  • Educaţia, învăţământul, gândirea pedagogică din România. Dicţionar cronologic (în colaborare cu Florela Bârsănescu), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978;
  • Pedagogie şcolară. Pedagogie socială. Istoria pedagogiei. Manual pentru clasa a XII-a licee pedagogice (învăţători) (în colaborare cu I. Jinga, E. Păun), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982, 1984, 1986, 1988.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Ernst Otto şi filosofia educaţiei”, Revista Generală a Învăţământului, Bucureşti, „Bucovina”, I.E. Torouţiu 1942;
  • „Le statut des entités abstraites dans la science de l’éducation”, Noesis, I, 1974, pp. 39–46;
  • „Dimitrie Cantemir et la pédagogie. À l’occasion du tricentenaire de sa naissance”, Noesis, III, 1975, pp. 179–186;
  • „Les Académies de Bucarest et de Iassy et le dévéloppement de la science”, Noesis, III, 1975, pp. 229–236;
  • „Gheorghe Lazăr et son idéologie philosophique et pédagogique. À l’occasion du 150e anniversaire de sa mort”, Noesis, III, 1975, pp. 335–338.

ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Pedagogia şi sociologia în cercetarea multidisciplinară”, în Cercetările multidisciplinare şi interdisciplinare. Originea, dezvoltarea şi perspectivele lor. Lucrările sesiunii ştiinţifice a Academiei R.S.R. din 5–7 aprilie 1971, coord. Dan Pavelescu, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1972;
  • „A. D. Xenopol şi problema personalităţii în istorie”, A. D. Xenopol. Studii privitoare la viaţa şi opera sa, coordonatori L. Boicu şi Al. Zub, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1972, pp. 133–137.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Clasa de elevi (Anchetă pedagogică”, Minerva. Revistă de sinteză culturală, nr. 1, 1928, pp. 116-130;
  •  „Mistica euristicii”, Vremea şcolii, 6, pp. 161–167; 7, 1930, pp. 198–203;
  • „Sistemul de pedagogie socială a lui Paul Natorp”, Minerva, I, no. 2, 1934, pp. 92–109;
  • ”E. Durkheim şi ideea de disciplină”, Minerva, II, no. 2, 1935, pp. 89–108;
  • „Jocul şi munca la copilul rural”, Minerva, II, no. 3, 1935, pp. 92–106;
  • „Suflet de student. Încercare de interpretare fenomenologică”, Ethos, I, nr. 1, 1944, pp. 5–18;
  • „Încercare asupra spiritului românesc”, Ethos, I, nr. 2–3, aprilie–iunie 1944, pp. 187–196;
  • „Filosofia în învăţământ şi crezul metafizic”, Ethos, I, nr. 2–3, aprilie–iunie 1944, p. 313;
  • „În căutarea obiectului ştiinţei”, Ethos, II, nr. 1–2, ianuarie–iunie 1945, pp. 145–150;
  • „Deşteptarea spiritului”, Ethos, II, nr. 3–4, 1945, pp. 163–182;
  • „Ideea de universitate şi libertatea academică”, Ethos, III, nr. 1–2, ianuarie–iunie 1945, pp. 134–138;
  • „Ce e filosofia culturii, Ethos, III, nr. 3–4, iulie-decembrie 1946, pp. 336–362;
  • „Facultăţi pedagogice?”, Ethos, III, nr. 3–4, iulie–decembrie 1946, pp. 376–380.

PREFEŢE

  • „Emile Boutroux. Studiu introductiv la cartea Chestiuni de morală şi educaţie” (1897), traducere în româneşte de Al. şi Gh. Polcovnicu, Iaşi, Tipografia Coop. „Trecerea M-ţilor Carpaţi”, 1927 şi tot în 1927, ediţia a II-a revăzută (este o broşură separată de cartea tradusă);
  •  „Prefaţă” la V. Goraş, Contribuţiuni la orientarea naţională a şcolii româneşti, Iaşi, 1937.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI

  • H. Brandsch, Rumänische Pädagogen der Gegenwart, Kronstadt-Braşov, Krafft & Drotleff, 1936, pp. 74–85;
  • Ştefan Bârsănescu, Titluri, activitate, lucrări, Iaşi, Al. Ţerek, 1937;
  • H. Brandsch, Pedagogi români con­temporani, în româneşte de V. Beneş, Cluj, Editura revistei Satul şi şcoala, 1938, pp. 110–134;
  • Profesorul Ştefan Bârsănescu la a 85-a aniversare, volum îngrijit de Ioan C. Roman, Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza”, Centrul de ştiinţe sociale, 1980;
  • Stanciu Stoian, Pedagogia română modernă şi contemporană, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976, pp. 219–224, 318–320;
  • Ermona Zaharian, Pedagogia româ­nească interbelică. O istorie a ideilor educative, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1971, pp. 79–95, 177–182.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • I. Sulea-Firu, „Recenzie la cartea «Unitatea pedagogiei…»”, Sociologia română, I, nr. 7–9, 1936, pp. 92–95.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • V. Harea, „S. S. Bârsănescu: «Teoria categoriilor. Contribuţiuni cu privire la evoluţia sistemelor de categorii», Iaşi 1928”, Minerva. Revistă de sinteză culturală, nr. 1, 1928, pp. 163–164;
  • N. Tatu, „Recenzie la cartea «Unitatea pedagogiei…»”, Revista Fundaţiilor Regale, 1 decembrie 1936, pp. 679–682.