A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Bă Bi Bl Bo Br Bu
Bră Bre Bru

Brătianu, Gheorghe

(21 ianuarie/3 februarie 1898, Ruginoasa, fostul judeţ Suceava ― 27 aprilie 1953 [?], închisoarea de la Sighetul Marmaţiei)

articol de Mihai Popa

Istoric şi om politic preocupat de filosofia istoriei. Fiul lui Ionel I. C. Brătianu şi al prinţesei Moruzi. A absolvit Liceul Naţional din Iaşi (1916) şi Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi (1920). Licenţiat al Universităţii din Sorbona (1921). Urmează un doctorat la Sorbona (1922–1929, coordonator: F. Lot), obţinând diploma pe baza lucrărilor: Actes des notaires génois de Péra et Caffa de la fin du XIIIe siècle (1281–1290), teză complementară, şi Recherches sur le commerce génois dans la mer Noire au XIIIe siècle, teza principală. A susţinut şi o teză de doctorat în filosofie (despre care nu există informaţie) la Universitatea din Cernăuţi (1923). Participă la congrese internaţionale. Este ales membru corespondent al „Società ligure di storia Patria” din Genova (1925), membru al Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice (1926), al Institutului „Kondakov” din Praga (1935), al „Societăţii Regale Ştiinţe şi Litere” din Boemia (1936), al Academiei Române (1942), doctor honoris causa al Universităţii din Bonn (1943). I-a urmat lui Iorga la Catedra de istorie universală de la Universitatea din Bucureşti (1940–1947). Decan al Facultăţii de Filosofie şi Litere (1941–1943). Ca om politic, a reprezentat liberalismul democratic. Lista scrierilor sale conţine aproape 300 de lucrări, studii, articole, cursuri universitare, monografii, volume de documente, de memorialistică, evocări, note şi recenzii.

Istoric ca formaţie, a fost atras de problemele filosofiei istoriei, fiind preocupat în principal să demonstreze interacţiunea şi conexiunea dintre factorii istorici. Criza ideii de progres (1928) este o critică a „catastrofismului spenglerian. G.B. se delimitează de concepţiile care consideră că progresul istoric este o evoluţie ireversibilă a omenirii spre un scop prestabilit. Scrie studii de bizantinologie, cercetând raporturile dintre Occident şi Orient în societatea medievală europeană. L-a preocupat ideea de sinteză istorică (Concepţiunea actuală a istoriei medievale, 1924), care are o semnificaţie deopotrivă ontologică, metodologică şi epistemologică. Teoria sintezei trebuie să ofere un concept unitar al istoriei, care să facă posibilă desprinderea aspectelor de generalitate din ansamblul fenomenelor particulare, individuale.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Concepţiunea actuală a istoriei medievale, Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1924;
  • Criza ideii de progres, Iaşi, 1928 (extras din „Minerva”, I, 3, 1927; II, 1, 1928); Liberalism şi democraţie, Bucureşti, 1835 (extras din „Libertatea”, 1935);
  • Une nouvelle histoire de l’Europe au Moyen Âge, Bucarest, Fondation „Regele Carol I”, 1937;
  • Une enigme et un miracol hystorique: le peuple roumain, Bucarest, Moniteur Officiel et Imprimerie de l’État. Imprimerie Nationale, 1937; ed. a II-a, Bucarest, 1942; reeditări: ed. soignée, préface, étude et notes par Stelian Brezeanu, Bucarest, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989; în lb. rom.: O enigmă şi un miracol istoric: poporul român, trad. de autor şi Al. Iordan, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1940; trad. de Marina Rădulescu, ed. îngrijită, prefaţă, studiu şi note de St. Brezeanu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988; în lb. engl: An Enigma and a Miracle of History: The Romanian People, transl. By Patricia H. Georgescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1996;
  • La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, Societas Academica Dacoromana, „Acta Historica”, IX, Monachi [München], 1969; în lb. rom.: Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană, trad. de Michaela Spinei, ed. îngrijită, studiu introductiv, note şi bibliografie de Victor Spinei, Bucureşti, Editura Meridiane, 1988; ed. a II-a, revăzută, Iaşi, Editura Polirom, 1999;
  • Originile şi formarea unităţii româneşti, trad. de Maria Pavel, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1998.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Pamfil Nichiţelea, Gheorghe I. Brătianu – filosof al istoriei. Concepţie şi metodă istorică, Bucureşti/Chişinău, Litera Internaţional, 2003;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • *** Confluenţe istoriografice româneşti şi europene: 90 de ani de la naşterea istoricului Gh. I. Brătianu, Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza”, 1988;
  • Titus Lates, „Metodă istorică şi filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, II, coord: V. Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 452–457.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • John Rogister, „Un moment al istoriografiei europene: către o istorie universală. Moştenirea lui Henri şi Jacques Pirenne, Marc Bloch şi Gheorghe Brătianu”, Revista istorică, 1–2, 1993, pp. 5–18;
  • Maria Teodor, „Structuralism şi comparatism la Gh. I. Brătianu”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia, 1–2, 1993, pp. 11–20.
  • Titus Lates, Metodă istorică şi filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, II, coord: V. Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 452–457.