(11 aprilie 1930, Turnu-Severin — 19 aprilie 1978, Bucureşti)
articol de Ana Bazac
Cadru didactic universitar, specialistă în istoria filosofiei moderne, pe care a gândit-o şi a restructurat-o într-o manieră marxistă nedogmatică. Urmează Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în filosofie (1957) la Universitatea din Moscova. Lector la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (din 1958), conferenţiar (din 1961).
Obiectivul său constant este problema constituirii mijloacelor şi valorilor filosofiei moderne. Integrează istoria filosofiei în istoria intelectuală şi socială a epocilor. De aici, selectează problemele teoretice care erau la ordinea zilei în gândirea din momentele respective, evidenţiind circulaţia şi dezvoltarea diferitelor soluţii. Contribuţia F.N. este tocmai transmiterea unei imagini clare şi coerente despre modul în care reflecţia filosofică a fost, în epoca în care s-a constituit modernitatea, un barometru şi o sinteză a nivelului cunoaşterii şi a problemelor omului.
F.N. pune în relaţie filosofia, în evoluţia ei, cu mişcările de masă din diferitele momente. Această relaţie se leagă de modul în care descrie filosofia: ca o întreprindere plină de tendinţe contrare, tocmai pentru că răspunde unor probleme diferite şi aflate la niveluri distincte ale existenţei şi conştiinţei umane. F.N. argumentează complexitatea gândirii filosofice: atât prin întrepătrunderea dintre cercetarea conceptelor specifice, cât şi prin coexistenţa în aceeaşi perioadă istorică a curentelor principale şi secundare. Istoria filosofiei moderne are, după F.N., structura unei arhitecturi, structură pe care o redă prin intermediul relaţiilor dintre filosofi. Accentul cade pe modul în care filosofi precum Descartes, Pascal, Leibniz, Spinoza, Fichte, Hegel, Schopenhauer etc. se continuă şi se diferenţiază dezvoltând principalele teme ale filosofiei.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Istoria filozofiei moderne. De la Spinoza la Diderot, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970;
- Istoria filozofiei moderne. De la Saint-Simon la Feuerbach, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1972;
- Istoria filozofiei moderne. Renaşterea de la Petrarca la Bacon, Cuvânt înainte de D. D. Roşca, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975;
- Istoria filosofiei, curs, Facultatea de Filosofie, vol. II, Bucureşti, 1975 (ediţia a II-a, 1976).
ARTICOLE ÎN VOLUME COLECTIVE
- „Raicu Ionescu-Rion”, în Istoria filosofiei româneşti, vol. 1, redactor responsabil Nicolae Gogoneaţă, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1972, pp. 610–620;
- „Ştefan Stâncă”, în Istoria filosofiei româneşti, vol. 1, redactor responsabil Nicolae Gogoneaţă, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1972, pp. 621–624.
ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE
- „Lupta unui socialist român împotriva idealismului în sociologie (Raicu Ionescu-Rion)”, Cercetări filosofice, VI, nr. 2, 1959, pp. 83–104;
- „AufklärerischeWesenszuge in den Werken I. G. Fichte”, Wissenschaftliche Zeitschrift der Humboldt Universität zu Berlin, Heft 5, 1962;
- „P.P. Negulescu, istoriograf al filosofiei”, Revista de filosofie, tom 12, nr. 6, 1965, pp. 799–806;
- „Un filosof uitat – J. Toland”, Revista de filosofie, tom 13, nr. 5, 1966, pp. 621–632;
- „Mesajul umanismului. Erasmus de Rotterdam (1466-1536)”, Revista de filosofie, tom 13, nr. 12, 1966, pp. 1455–1462;
- „Însemnări despre gândirea dialectică ignorată a lui L. Feuerbach”, Revista de filosofie, tom 15, nr. 1, 1968, pp. 1233–1244;
- „Despre condiţiile începuturilor moderne ale sociologiei”, Revista de filosofie, tom 15, 10, 1968, pp. 31–45;
- „Antecedente ale conceptului hegelian: dialectica lui Fichte”, Revista de filosofie, tom 17, nr. 9, 1970, pp. 1055–1062;
- „Rasismul împotriva filosofiei clasice germane”, Analele Universităţii Bucureşti, Seria Filosofie, nr. 2, 1971, pp. 175–182;
- „Profesorul de ieri, profesorul de azi”, Revista de filosofie, tom 19, nr. 10, 1972, pp. 1261–1267;
- „Francesco Petrarca şi umanismul renascentist”, Revista de filosofie, tom XXI, nr. 9, 1974, pp. 1107–1112;
- „Blaise Pascal philosophe”, Revue roumaine des sciences sociales, Série de philosophie et logique, tome 19, nr. 2, 1975, pp. 143–156;
- „Ideea de sistem în Etica lui Spinoza”, Revista de filosofie, tom XXIV, nr. 6, 1977, pp. 708–713;
- „Temeiurile filosofice ale Utopiei lui Thomas Morus”, Revista de filosofie, tom XXV, nr. 5, 1978, pp. 609–615.
PREFEŢE
- „Studiu introductiv” la Claude-Adrien Helvetius, Despre spirit, traducere de I. Firu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1959;
- „Cuvânt înainte” la B. Gorbatov, Neînfrânţii, roman, ESPLA – Cartea rusă, 1960;
- „Raicu Ionescu-Rion (1872–1895)”, şi note la Raicu Ionescu-Rion, Scrieri, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964;
- „Prefaţă” la Marx, Ludwig Feuerbach şi sfârşitul filosofiei clasice germane, Bucureşti, Editura Politică, 1970;
- „Blaise Pacal, filosoful”, la Blaise Pacal, Scrisori provinciale, traducere, notiţe introductive, note şi indici de George Pancu Ghidu, cu studii de Ion Brăescu şi Florica Neagoe, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973;
- „Prefaţă” la B. G. Kuzneţov, Raţiune şi fiinţare. Studiu despre raţionalismul clasic şi ştiinţa neclasică, Bucureşti, Editura Politică, 1979.
TRADUCERI
- B. G. Kuzneţov, Raţiune şi fiinţare. Studiu despre raţionalismul clasic şi ştiinţa neclasică, Bucureşti, Editura Politică, 1979.
ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ
- „Omagiu profesorului octogenar D.D. Roşca”, Transilvania, nr. 2, 1976, pp. 28–29.
LITERATURĂ SECUNDARĂ
ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE
- Catedra de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, Redacţia „Revistei de Filozofie, „Florica Neagoe” (Necrolog), Revista de Filosofie, tomul XXv, nr. 3, 1978, p. 399.