A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z

Şincai, Gheorghe

(28 februarie 1754, Râciu de Câmpie — 2 noiembrie 1816, Szinnye, lângă Kosice)

articol de Titus Lates

Cărturar, teolog, istoric şi filolog, unul dintre corifeii Şcolii Ardelene. A urmat Colegiul reformat din Târgu-Mureş, Seminarul iezuit „Sf. Iosf” din Cluj, gimnaziul piariştilor din Bistriţa. În 1773 ţine cursul de poetică şi retorică la gimnaziul din Blaj, unde îi cunoaşte pe Samuil Micu şi Ştefan Pop. Pleacă la Roma (1774) împreună cu Petru Maior şi Ioachim Pop, la Colegiul „De propaganda fide”, obţinând după cinci ani de studiu titlul de doctor în filosofie şi teologie (1779). Publică împreună cu Samuil Micu Elementa linguæ daco-romanæ, sive valachicæ. În prefaţă, Gh.Ş. şi-a afirmat pentru prima dată ideile în legătură cu originea latină a limbii şi a poporului român, realizând un adevărat manifest al Şcolii Ardelene.

Revenit la Blaj, se consacră carierei didactice, ajungând director al şcolilor naţionale greco-catolice din întreg principatul Transilvaniei (1784–1794). În această perioadă, a tradus şi a scris numeroase manuale şcolare şi a deschis peste 200 de şcoli. Intră în conflict cu episcopul Ioan Bob şi părăseşte cinul călugăresc. Este arestat (1794),  exclus din viaţa oficială şi deposedat de bunuri. Abia în 1804 reuşeşte să ocupe un post de corector la Tipografia crăiască din Buda, reluându-şi preocupările. Pregăteşte ediţii, scrie prefeţe, începe redactarea istoriei sale – Chronicum Daco-Romanorum sive Valachorum et plurium aliarum nationum – în română şi latină.

Gh.Ş. a ilustrat aproape toate faţetele iluminismului, de la preocuparea pentru limbă până la promovarea ştiinţelor pozitive. Traduce şi prelucrează, pentru publicul românesc de rând, lucrări de popularizare a ştiinţei. Pe lângă rolul lor educativ, acestea au contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice româneşti. În sprijinul lecturii lor, Gh.Ş. a alcătuit chiar un Vocabularium pertinens ad tria Regna Naturae.

Opera lui principală rămâne însă Hronica românilor şi a mai multor neamuri, pentru care a strâns un număr impresionant de documente încă din timpul şederii la Roma. Reia aici cu noi argumente concepţia despre originea poporului român, încercând şi o justificare a drepturilor acestuia. Cântărind evenimentele religioase dintr-o perspectivă politică, Gh.Ş. se distanţează adesea de criteriile teologice. În concepţia sa, istoria este o ştiinţă, iar datoria istoricului este de a cunoaşte adevărul cu ajutorul logicii şi al raţiunii.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ 

CĂRŢI DE AUTOR

  • Elementa linguæ daco-romanæ, sive valachicæ (în colaborare cu Samuel Micu), Viena, Typ. Josephi Nobi. de Kurzböck, 1780;
  • Elementa linguæ daco-romanæ, sive valachicæ, Buda, Typis Regiæ Universitatis Pestanæ, 1805;
  • Hronica românilor şi a mai multor neamuri, Buda, Crăiasca tipografie a universităţei din Peşta, 1808 (Tipărită parţial ca adaos la Calendarul de la Buda pe anul 1808 şi 1809);
  • Hronica românilor şi a mai multor neamuri, 3 vol., ed. îngrijită şi cu o prefaţă de A. Treboniu Laurian, Iaşi, 1853, 1854;
  • Istoricii români, Bucureşti, Socec, 1909;
  • Învăţătură firească spre surparea superştiţiei norodului, studiu introductiv şi ediţie critică de Dumitru Ghişe şi Pompiliu Teodor, prefaţă D. Prodan, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964;
  • Opere, 4 vol , ediţie şi studiu aspra limbii de Florea Fugariu, prefaţă şi note de  Manole Neagoe, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967–1973;
  • Cronica românilor, Bucureşti, Editura Minerva, 1978;
  • Elementa linguæ daco-romanæ, sive valachicæ, studiu introductiv, traducerea textelor şi note de Mircea Zdrenghea, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980 (reproduce în facsimil ediţiile din 1780 şi 1805).

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Lucian Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, ediţie îngrijită de George Ivaşcu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1966, pp. 170–187;
  • Serafim Duicu, Pe urmele lui Gheorghe Şincai, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1983;
  • Dumitru Ghişe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, Editura Dacia, 1972, pp. 113–178;
  • Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVII-lea (1688–1821), vol. 2: Epoca lui Petru Maior – Excursuri, Bucureşti, „Minerva”, 1901;
  • Ion Lungu, Şcoala ardeleană: mişcare ideologică naţională iluministă, Bucureşti, Editura Minerva, 1978, passim.;
  • D. Popovici, La littérature roumaine a l’époque des lumières, Sibiu, Centrul de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania, 1945, pp. 202–222, 244–251;
  • Lucia Protopopescu, Contribuţii la biografia lui Gheorghe Şincai, Bucureşti, s.n., 1962;
  • Mircea Tomuş, Gheorghe Şincai. Viaţa şi opera, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965 (reeditare: Bucureşti, Editura Minerva, 1994);

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Alexandru Papiu-Ilarian, „Viaţa, operele şi ideile lui Georgiu Şincai din Şinca” , Analele Societăţei Academice Române, Seria I, tomul II, 1869;
  • Andrei Kiss, „Gheorghe Şincai şi ştiinţele fundamentale ale istoriei”, Revista Arhivelor, Anul L, vol. XXXV, nr, 2, 1973, pp. 259–269.
  • Ion Lungu, „Gheorghe Şincai, învăţat şi gânditor iluminist”, Cercetări filozofice, X, 2, 1963, pp. 388–408; 4, pp. 895–911;
  • Dimitrie Macrea, „Activitatea lingvistică a lui Gheorghe Şincai”, Cercetări de lingvistică, an. XII, nr. 1, 1967;
  • David Prodan, „Un manuscris al lui Gheorghe Şincai împotriva superstiţiilor”, Studii şi cercetări ştiinţifice (Cluj), I, fascicula 2, 1950, pp. 142–157;
  • Klaus Steinke, „Şincais Korrecturen an den Elementa linguae daco-romanae bei der Neuauflage von 1805”, Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Lingvistică, tom XVII, 1971;

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Al. Borza, „Prima istorie naturală românească. «Istoria naturei sau a firei» de Gh Şincai”,  Transilvania, LII, 1921, pp. 825–836;
  • M. Kogălniceanu, „Gheorghe Şincai”, Dacia literară, 1840, pp. 217–221;
  • Constantin Mălinaş, „Modernitatea lui Gheorghe Şincai”, Biblioteca, vol. 18, nr. 2, 2007, pp. 56–57;
  • Emil Vasilescu, „Un topos spiritual”, Biblioteca, vol. 8, nr. 11–12, 1997, pp. 312–313;
  • Emil Vasilescu, „Gheorghe Şincai: context istoric şi opera de luminare”,  Biblioteca, vol. 15, nr. 7, 2004, pp. 215–216;
  • Emil Vasilescu, „Sub semnul istoriei”, Biblioteca, vol. 15, nr. 3, 2004, pp. 66–67.