A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Şă Sc Si Sl So St Su

Solcan, Mihail Radu

(19 noiembrie 1953, Suceava – 11 februarie 2013, București)

articol de Constantin Vică

Profesor de filosofie, filosof. A fost șef de promoție al Facultății de Filosofie a Universității din București (1976), a lucrat ca documentarist la Academia „Ștefan Gheorghiu” (1977–1986), unde a realizat antologii care au introdus, pentru prima dată în România comunistă, filosofi occidentali precum Ludwig Wittgenstein, Karl Popper, John Rawls, John L. Austin, Gilbert Ryle, Paul K. Feyerabend, Saul Kripke, John Searle, David Lewis, Hubert Dreyfus, Richard M. Hare, Amartya Sen, John Haugeland sau Ivan Illich. Între 1985 și 1990, a predat Logica și metodologia științei la Institutul Politehnic București, iar din 1993, devenit lector la Universitatea din București, a parcurs toate treptele academice până la profesor.

A susținut o multitudine de cursuri, de la filosofia științelor umane și sociale, filosofie politică și a instituțiilor la filosofia minții și a științei cogniției, filosofie și etică aplicată sau multiculturalism și multilingvism. Cărțile sale includ Arta răului cel mai mic. O introducere în filosofia politică (1998), despre cum sunt posibile regulile nearbitrare într-o lume de cazuri individuale și cum, imperfecte fiind, alegerea libertății sau a egalității, după caz, existența instituțiilor, opțiunea pentru democrație, pe scurt, utilizarea politicii ca „artă de a menține cooperarea în funcțiune” reprezintă „răul cel mai mic”, Introducere în filosofia minții din perspectiva științei cogniției (2000), Freedom, Minds, and Institutions (2003), Eseul filosofic (2004) și Filosofia științelor umane: o introducere (2012), cartea sa cea mai importantă.

Poliglot și polimat, M.-R.S. citea și scria în peste douăzeci de limbi și a tradus din zece (engleză, franceză, germană, rusă, poloneză, bulgară, italiană, spaniolă, maghiară și suedeză). Activitatea sa de traducere a inclus lucrări filosofice complexe, iar între 1990 și 1993 a coordonat colecții de filosofie la Editura Humanitas. Din 1998 și-a creat propriul website unde publica și arhiva cursuri și resurse academice pentru studenți, a fost un utilizator avansat al sistemului LaTeX și al distribuțiilor Linux, programator (în LISP, C++ și Python, să numim doar câteva limbaje), wikipedist și creator de dicționare electronice. De asemenea, a publicat articole pe teme variate, de la inteligența artificială și cognitivism până la filosofia științei, filosofie politică și etică.

Adept al independenței intelectuale, M.-R.S. a avut un profil public discret, concentrându-se pe contribuția sa educațională și în cercetarea filosofică.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

Cărți de autor

  • Arta răului cel mai mic. O introducere în filosofia politică, București, Editura ALL, 1998.
  • Introducere în filosofia minții din perspectiva științei cogniției, București, Editura Universității din București, 2000.
  • Freedom, Minds, and Institutions, București, Editura Universității din București, 2003.
  • Eseul filosofic, București, Editura Universității din București, 2004.
  • Filosofia științelor umane: o introducere, București, Editura Universității din București, 2012.
  • Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013 (editat de Mircea Flonta și Constantin Vică), București, Editura Art, 2019.

Antologii de traduceri, culegeri documentare și manuale

  • Filosofia analitică, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Oficiul de documentare și informare științifică – Universitatea din București, 1982.
  • Lucrări de filozofie și sociologie, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Oficiul de documentare și informare științifică, Buletin informativ 1/1982, 1982.
  • Impactul social al biologiei, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Oficiul de documentare și informare științifică, 1983.
  • Dezbateri pe marginea problemei corp-minte, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Oficiul de documentare și informare științifică, 1984.
  • Conceptul de mecanism economic și diversele sisteme economice, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Sectorul de documentare și informare științifică, 1985.
  • Problema raționalității în gîndirea filosofică și științifică actuală, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Sectorul de documentare și informare științifică, 1985.
  • Logica modernă aplicată în filosofie și științele sociale, București, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Sectorul de documentare și informare științifică, 1987.
  • Limitele puterii (cu Adrian-Paul Iliescu), București, ALL, 1994.
  • Instituții politice și economice, București, Universitatea din București, 2003 (curs pentru învățământul la distanta).

Studii în reviste sau volume colective

  • „Producerea de inteligență artificială cu ajutorul calculatorului – o alchimie a secolului al XX-lea?”, Revista de filosofie, 29(4), 1982, pp. 368–373.
  • „The logical structure of political doctrines”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, 27(4), octombrie–decembrie 1983, pp. 7–15.
  • „Rădăcinile culturale ale limbajului logicii moderne”, Revista de filosofie, 33(2), 1986, pp. 147–153.
  • „Unexpected models”, Revue Roumaine des Sciences Sociales, 30(3–4), 1986, pp. 71–73.
  • „John Locke și conceptul de proprietate”, Revista de filosofie, (1), ianuarie–februarie 1992, pp. 39–42.
  • „Procese sociale și terapie cognitivă”, Sfera politicii, (9), septembrie 1993, pp. 22–23.
  • „După revoluție: înstructurarea opțiunilor publice”, Revista de cercetări sociale, 1(4), decembrie 1994, pp. 22–29.
  • „Jocul libertății și jocul puterii”, în Adrian-Paul Iliescu și Mihail-Radu Solcan (editori), Limitele puterii, București, ALL, 1994, pp. 175–180.
  • „Cum l-am descoperit pe Michael Oakeshott”, în Michael Oakeshott: Raționalismul în politică, București, ALL, 1995, pp. 131–136.
  • „Fals cuvânt înainte la Mizeria istoricismului”, în Karl Popper, Mizeria istoricismului, București, ALL, 1996, pp. VIII–XVI.
  • „Isaiah Berlin și luarea în serios a ideilor”, în Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate, București, Humanitas, 1996, pp. 5–17.
  • „Note despre epistemologia socială aplicată”, Polis, 4(4), 1997, pp. 93–98.
  • „Capcane”, Sfera politicii, (60), mai 1998, pp. 25–27.
  • „David Friedman și apărarea inteligentă a libertății economice”, Polis, 5(1), 1998, pp. 187–193.
  • „Filosofia: între modestie și umilință – încercare de comentariu”, în Valentin Mureșan (editor), Între Wittgenstein și Heidegger, București, Alternative, 1998, pp. 91–100.
  • „Naționalismul și dinamica puterii”, Polis, 5(4), 1998, pp. 98–111.
  • „Philosophical problems of the computer representation of knowledge”, Krisis, iulie 1998, pp. 109–116.
  • „Raționalism și relativism în scrieri ale lui Mircea Flonta”, în Adrian-Paul Iliescu (editor), Cunoaștere şi analiză: volum omagial Mircea Flonta, București, ALL, 1998, pp. 74–87.
  • „Democracy and reform”, Polis, 6(2), 1999, pp. 83–93.
  • „John Locke și ideea de libertate”, în Silviu Culea (editor), John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire, București, Nemira, 1999, pp. 297–314.
  • „Vină și libertate: un comentariu la capitolul II din Despre libertate”, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui John Stuart Mill, Iași, Polirom, 2000, pp. 223–259.
  • „Hayek și ideea de democrație”, în Adrian-Paul Iliescu (editor), Filosofia socială a lui F.A. Hayek, Iași, Polirom, 2001, pp. 165–196.
  • „Complexitate, cunoaștere și instituții”, în Marcel Bodea (editor), Complexitatea, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2002, pp. 123–149.
  • „Instituțiile și teoria formală a acțiunii”, în Adrian Miroiu (editor), Instituții în tranziție, București, Punct, 2002, pp. 17–54.
  • „Vechiul și noul instituționalism: o analiză comparativă”, în Adrian-Paul Iliescu (editor), Mentalități și instituții, București, Ars Docendi, 2002, pp. 339–359.
  • „Logica minimală a alegerii”, în Valentin Mureșan și Mircea Dumitru (editori), Itinerarii logico-filosofice: Omagiu profesorului Cornel Popa, București, Editura Universității din București, 2004, pp. 104–122.
  • „Cunoaștere discursivă, trăire noetică și societate civilă”, în Mircea Flonta, Hans-Klaus Keul și Jörn Rüsen (editori), Religia și societatea civilă, Pitești, Paralela 45, 2005, pp. 157–175.
  • „Părinți și copii”, Sfera Politicii, (115), 2005, pp. 17–20.
  • „Speculă și speculație”, în Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu și Patricio Brickle (editori), Filosofia azi: Prima întâlnire academică româno-chiliană, București, Editura Universității din București, 2005, pp. 175–182.
  • „Școala austriacă de economie și respingerea utilizării matematicii în știința economică”, în Constantin Stoenescu și Ion Tănăsescu (editori), Filosofia austriacă: origini, specific, reprezentanți, Giurgiu, Pelican, 2005, pp. 193–202.
  • „Trei însemnări despre comunism, anticomunism și responsabilitate”, Sfera Politicii, (120–121–122), 2006, pp. 115–121.
  • „Managementul informației”, în Romulus Brâncoveanu (editor), Managementul cunoașterii, București, Editura Universității din București, 2007, pp. 71–158.
  • „Ideea de libertate la Karl Popper”, în Dragan Stoianovici, George Flonta și Constantin Stoenescu (editori), Filosofia lui Karl Popper: analize și interpretări, Giurgiu, Pelican, 2007, pp. 111–122.
  • „Popper’s idea of freedom”, în Dragan Stoianovici, George Flonta și Constantin Stoenescu (editori), Filosofia lui Karl Popper: analize și interpretări, Giurgiu, Pelican, 2007, pp. 253–264.
  • „Cunoaștere, critică și universitatea ca spațiu cultural deschis”, în Romulus Brâncoveanu (editor), Structura universității, structura cunoașterii, București, Editura Universității din București, 2008, pp. 102–110.
  • „Dialogul Ianoși-Liiceanu din Epistolar”, în Aura Christi și Alexandru Ștefănescu (editori), Ion Ianoși 80, București, Editura EuroPress Group, 2008, pp. 238–249.
  • „Probleme filosofice ale analizei economice a instituțiilor”, în Angela Botez și Gabriel Nagâț (editori), Tendințe în filosofia științelor socio-umane, București, Editura Academiei Române, 2008, pp. 159–172.
  • „Două etici în tehnologia informației”, Analele Universității din București: seria Filosofie, vol. LVII, 2008, pp. 65–78.
  • „Rolul formelor de raționalitate în evoluția sistemelor sociale”, în Laurențiu Staicu (editor), Raționalitate și evoluție, București, Editura Universității din București, 2009, pp. 287–312.
  • „Translation and Hacking”, în Mircea Dumitru și Constantin Stoenescu (editori), Cuvinte, teorii și lucruri: Quine în perspectivă, Giurgiu, Editura Pelican, 2009, pp. 118–127.
  • „Vederile liberalilor români reflectate în Regnault, Istoria politică și socială a Principatelor Dunărene”, în Liviu Brătescu (editor), Liberalismul românesc și valențele sale europene, Iași, Editura PIM, 2010, pp. 47–59.
  • „Conceptul de știință din perspectiva științelor umaniste”, în Mircea Dumitru, Mircea Flonta și Valentin Mureșan (editori), Metafizică și știință: volum dedicat profesorului Ilie Pârvu, București, Editura Universității din București, 2012, pp. 207–230.
  • „An Algorithmic Perspective on Denotation”, Transylvanian Review/Revue de Transylvanie, vol. XXII, (1), 2013, pp. 17–32.
  • „Reflecții suplimentare”, în Mircea Flonta, Emanuel-Mihail Socaciu și Constantin Vică (editori), Filosofia științelor umane: in memoriam Mihail Radu Solcan, București, Editura Universității din București, 2015, pp. 331–338.
  • „Limbaj, filosofie și lingvistică: există o filosofie a lingvisticii?”, în Mircea Flonta, Emanuel-Mihail Socaciu și Constantin Vică (editori), Filosofia științelor umane: in memoriam Mihail Radu Solcan, București, Editura Universității din București, 2015, pp. 339–355.
  • „Computerul și peștera lui Platon”, în Mircea Flonta, Emanuel-Mihail Socaciu și Constantin Vică (editori), Filosofia științelor umane: in memoriam Mihail Radu Solcan, București, Editura Universității din București, 2015, pp. 357–359.
  • „Bricolajul intelectual”, Revista de filosofie, vol. LXIII, (5), 2016, pp. 659-671.

Recenzii și materiale documentare

  • „Prezentare documentară a cărții lui Michel Wieviorka, L’Etat, le patronat et les consommateurs”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 305, 1978.
  • „Prezentare documentară a cărții lui Perry Anderson, Sur le marxisme occidental”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 309, 1978.
  • „Lumea managementului în schimbare”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 345, 1980. (Prezentarea documentară a unor articole semnate de Peter F. Drucker, Theodore Levitt, Herbert A. Simon și alții.)
  • „Opinii despre raportul între structuri sociale – politică – religie islamică (cu referire specială la Iran)”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 350, 1980. (Sinteză documentară a unor articole semnate de Paule Vieille, James A. Bill și alții.)
  • „Prezentare documentară a articolului lui Roger Gottlieb, «Marxism and the three forms of social primacy»”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 345, 1980.
  • „Prezentare documentară a articolului lui Thomas Tymoczko, «The four-color problem and its philosophical significance»”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 353, 1980.
  • „Prezentare documentară a cărții lui Leszek Kołakowski, Main Currents of Marxism”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 337, 1980.
  • „Prezentare documentară a cărții Toward a Human World Order”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 344, 1980.
  • „Prezentare documentară a cărții lui Wolfgang Stegmüller, Haupströmungen der Gegenwartsphilosophie, vol. II”, Buletin informativ – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 1:91–133, 1981.
  • „Prezentare documentară a articolului lui Raymond Gumb, «An explication of the notion of a consistent evolving theory»”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 400, 1982.
  • „Prezentare documentară a cărţii lui Adam Schaff, Stereotypen und das menschliche Handeln”, Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 395, 1982.
  • „Recenzie la cartea lui Wolfgang Stegmüller, Haupströmungen der Gegenwartsphilosophie, vol. II”, Revista de filosofie, 29(4), 1982, pp. 410–411.
  • „Sartre despre libertate – prezentare documentară a contribuției lui Dagfinn Føllesdal la volumul Schilpp consacrat lui Sartre”, Buletin informativ – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 1:209–213, 1982.
  • „Recenzie la articolul lui Michał Tempczyk, «Categories and elementary particle physics»”, Revista de filosofie, 30(3), 1983, pp. 281–283.
  • „Recenzie la cartea lui Robert Nozick, Philosophical Explanations”, Revista de filosofie, 30(3), 1983, p. 280.
  • „Fenomenologia; prelungirile ei: «filosofiile existențiale»” (notă introductivă), în Ion Florea, Alexandru Boboc (coordonatori), Filosofia contemporană. Orientări și tendințe, vol. II, Caiet documentar, (1), 1985, București, Academia „Ștefan Gheorghiu” – Universitatea din București, pp. 5–11.
  • „Hermeneutică filosofică și structuralism” (notă introductivă), în Ion Florea, Alexandru Boboc (coordonatori), Filosofia contemporană. Orientări și tendințe, vol. II, Caiet documentar, (1), 1985, București, Academia „Ștefan Gheorghiu” – Universitatea din București, pp. 119–120.
  • „Prezentare documentară a cărții lui Julián Marías, España inteligible”, Științe sociale și politice peste hotare – Direcții – Tendințe, 1986.
  • „Bernard Mandeville – Fabula albinelor (1705)”, în Laurențiu Ștefan-Scalat (editor), Dicționar de scrieri politice fundamentale, București, Humanitas, 2000, pp. 212–216.
  • „James M. Buchanan – Limitele libertății (1975)”, în Laurențiu Ștefan-Scalat (editor), Dicționar de scrieri politice fundamentale, București, Humanitas, 2000, pp. 53–58.
  • „Spiritul protestant și etica discursului filosofic”, Sfera Politicii, (118), 2005, pp. 59–62 (recenzie la Mircea Flonta, Apropieri, convorbiri cu Romulus Brâncoveanu).

Traduceri (altele decât cele incluse în antologii)

  • Samuel P. Huntington, Viața politică americană (traducere de Mihail-Radu Solcan), București, Humanitas, 1994.
  • Bertrand Russell, „Despre denotare” (traducere de Mihail-Radu Solcan), Buletin informativ – Academia „Ștefan Gheorghiu”, (1), pp. 49–71, 1981.
  • John Searle, „Au mașinile de calcul mai multă minte decât noi?” (traducere de Mihail-Radu Solcan), Inex – Academia „Ștefan Gheorghiu”, 401, 1982. (Traducere după „The Myth of the Computer”, The New York Review of Books, 29(7), pp. 3–8, 1982.)
  • Herbert Schnädelbach, Introducere în teoria cunoașterii (traducere de Mihail-Radu Solcan), Pitești, Editura Paralela 45, 2007.

LITERATURĂ SECUNDARĂ 

  • Mircea Flonta, Emanuel-Mihail Socaciu, Constantin Vică (editori), Filosofia științelor umane: in memoriam Mihail Radu Solcan, București, Editura Universității din București, 2015.
  • Mircea Flonta, Constantin Vică, „Mihail Radu Solcan: schița unui portret”, în Mihail Radu Solcan, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013 (editat de Mircea Flonta și Constantin Vică), București, Editura Art, 2019, pp. 5–32.
  • Constantin Vică, „Traducerea filosofică, hacking cultural în RSR. Cine a fost Mihail Radu Solcan?”, în Muguraș Constantinescu, Daniel Dejica și Titela Vîlceanu (coordonatori), O istorie a traducerilor în limba română în secolul al XX-lea, vol. II, București, Editura Academiei Române, 2022, pp. 1476–1501.
  • Website http://www.ub-filosofie.ro/~solcan/