A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V Z
Şă Sc Si Sl St Su
Sul Sur

Surdu, Alexandru

(24 februarie 1938, Brașov – 11 decembrie 2020, București)

articol de Mona Mamulea

Filosof și logician. A.S. a absolvit (1955) Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov. A urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București (1958–1963), după care și-a început cariera de cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române (1964–1975), unde a devenit un apropiat colaborator al lui C. Noica. Și-a continuat studiile la Institutul de Matematici al Universității din Amsterdam (1969–1970) și la București, obținând titlul de doctor cu teza „Logica clasică și logica matematică” (1976). A predat la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1992–2007), fiind în același timp cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Române (1992–2020), pe care l-a condus ca director din 1997. Vicepreședinte al Academiei Române (2014–2018).

A.S. a avut o serie de contribuții originale în domeniul logicii. Astfel, în Actualitatea relației gândire–limbaj (1989), propune un nou domeniu al logicii având drept obiect „relațiile prejudicative”, numite astfel întrucât preced și condiționează orice judecată. Ele sunt stări de fapt concrete cărora, spre deosebire de judecăți, nu li se poate atribui valoare de adevăr. (De ex., faptul că un individ concret se numește Socrate este o relație prejudicativă – între nume și obiectul numit.) A.S. a propus o teorie formalizată în cadrul căreia relațiile prejudicative sunt simbolizate operatori de tipul „dicitur de”, „este inclus în” ș.a.

A.S. a avut contribuții și în domeniul logicii intuiționiste, unde și-a propus să construiască o teorie logică intuitivă a matematicii intuiționiste care să respecte toate tezele fundamentale ale intuiționismului (Elemente de logică intuiționistă, 1976).

În ultima parte a vieții, a dezvoltat un sistem filosofic „istorico-metodologic” în continuitatea filosofiei clasice germane (Filosofia pentadică, 2012–2020). Pe lângă cele două facultăți ale gândirii concepute în mod tradițional (rațiunea și intelectul), A.S. a introdus o a treia, speculațiunea. Celor trei le corespund trei tipuri distincte de logică: logica intelectului, logica rațiunii și logica speculativă, fiecare dintre ele având un limbaj specific: simbolic, noțional, respectiv categorial. Construit pe baza logicii speculative, sistemul „dialectico-speculativ” al lui A.S. este centrat pe cinci categorii fundamentale: Subsistența, Existența, Ființa, Realitatea și Existența reală (sau Lumea). Sistemul a rămas neîncheiat.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Logica clasică și logica matematică, București, Editura Științifică, 1971.
  • Elemente de logică intuiționistă, București, Editura Academiei, 1976.
  • Neointuiționismul, București, Editura Academiei R.S.R., 1977.
  • Actualitatea relației gândire–limbaj. Teoria formelor prejudicative, București, Editura Academiei R.S.R., 1989.
  • Șcheii Brașovului (Monografie etnologică), București, Editura Științifică, 1992.
  • Pentamorfoza artei, București, Editura Academiei Române, 1993.
  • Elogiul filosofiei românești (discurs de recepție la Academia Română), București, Editura Academiei Române, 1994.
  • Vocații filosofice românești, București, 1995.
  • Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, București, Editura Fundației „România de Mâine”, 1999.
  • Gândirea speculativă, București, Editura Paideia, 2000.
  • Filosofia modernă. Orientări fundamentale, București, Editura Paideia, 2002.
  • Confluențe cultural-filosofice, București, Editura Paideia, 2002.
  • Filosofia contemporană, București, Editura Paideia, 2003.
  • Mărturiile anamnezei, București, Editura Paideia, 2004.
  • Aristotelian Theory of Prejudicative Forms, Zürich – Hildesheim – New York, Georg Olms Verlag, 2006.
  • Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței, București, Editura Academiei Române, 2007.
  • Teoria formelor logico-clasice, București, Editura Tehnică, 2008. [Volumul este o colecție de articole publicate anterior.]
  • Cercetări logico-filosofice, ed. îngrijită de Victor Emanuel Gica, Dragoș Popescu, Ovidiu Grama, București, Editura Tehnică, 2008. [Volumul este o colecție de articole publicate anterior.]
  • Comentarii la rostirea filosofică, însoțite de câteva gânduri despre Constantin Noica, Brașov, Kron-Art, 2009.
  • Izvoare de filosofie românească, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2010.
  • Filosofia pentadică II. Teoria Subsistenței, București, Editura Academiei Române, 2012.
  • Filosofia pentadică III. Existența nemijlocită, București – Târgu Mureș, Editura Academiei Române – Editura Ardealul, 2014.
  • Filosofia pentadică IV. Teoria Ființei, București, Editura Academiei Române, 2020.
  • Eminescu și filosofia, Târgu Mureș, Editura Ardealul, 2020.

VOLUME COORDONATE (selecție)

  • Istoria logicii românești, coord. Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, București, Editura Tehnică, 2006.
  • Studii de istorie a filosofiei românești, vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009), coord. Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2009.
  • Comemorare Titu Maiorescu. Un secol de la moarte (1917–2017). II. Studii despre filosofia lui Titu Maiorescu, coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea, București, Editura Academiei Române, 2017.
  • Istoria filosofiei românești, coord. Alexandru Surdu, Ștefan-Dominic Georgescu, București, Editura Academiei Române, 2018.

EDIȚII CRITICE ȘI EDITĂRI

  • Mihai Eminescu, Lecturi kantiene, traduceri din Critica rațiunii pure, editate de C. Noica și Al. Surdu. În anexă: două fragmente traduse de Titu Maiorescu, București, Editura Univers, 1975.
  • Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie, ed. îngrijită, note, comentarii și indice de Grigore Traian Pop și Alexandru Surdu, cuvânt înainte de Grigore Traian Pop, Craiova, Scrisul Românesc, 1980.
  • Athanase Joja, Istoria gândirii antice, vol. I: De la presocratici la Aristotel, ed. îngrijită de C. Noica și Al. Surdu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980.
  • Athanase Joja, Istoria gândirii antice, vol. II: Comentarii aristotelice, ed. îngrijită de C. Noica și Al. Surdu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982.
  • Ștefan Odobleja, Introducere în logica rezonanței. Scrieri inedite, îngrijirea ediției, studiul introductiv și notele de Alexandru Surdu, prefață de Constantin Noica, Craiova, „Scrisul românesc”, 1984.
  • Titu Maiorescu, Scrieri de logică, stabilirea textelor, traducerea, studii introductive și note de Alexandru Surdu, prefață de Sorin Vieru, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988.
  • Dimitrie Cantemir, Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, studiu introductiv, note și indice de Alexandru Surdu, București, Editura Științifică, 1995.
  • Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik, Hrsg. von Niels Öffenberger und Alexandru Surdu, Hildesheim – Zürich – New York, Georg Olms Verlag, 2004.
  • Titu Maiorescu, Opere filosofice, ed. îngrijită de Alexandru Surdu, București, Editura Academiei Române, 2005.

TRADUCERI

  • Karl R. Popper, Logica cercetării, studiu introductiv și note de Mircea Flonta, traducere de Mircea Flonta, Alexandru Surdu și Erwin Tivig, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981.
  • Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, traducere de Alexandru Surdu și Vasile Dem. Zamfirescu, traducerea „Primei Introduceri la Critica facultății de judecare” de Constantin Noica, Note și comentarii de Rodica Croitoru, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981.
  • Ludwig Wittgenstein, „Tratatul logico-filosofic”, Secolul 20, nr. 11–12, 1981. Reed.: Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, București, Humanitas, 1991.
  • Immanuel Kant, Logica generală, traducere, studiu introductiv, note și index de Alexandru Surdu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.
  • M. Lazarus și H. Steinthal, „Idei premergătoare pentru o psihologie a popoarelor”, Manuscriptum, XV, nr. 3–4, 1984; XVI, nr. 1–2, 1985; XVII, nr. 1–2, 1986.
  • Titu Maiorescu, „Elemente de logică pentru gimnazii”, Manuscriptum, XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986.

BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ

VOLUME COLECTIVE

ARTICOLE ȘI RECENZII ÎN PUBLICAȚII ȘTIINȚIFICE (selecție)

  • Claudiu Baciu, „Datul transcendent”, Cercetări filosofico-psihologice, anul II, nr. 1, 2010, pp. 205–209. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică I. Problema transcendenței, Editura Academiei Române, București, 2007, 220 p.]
  • Sergiu Bălan, „Categoria Subsistenței în sistemul filosofiei pentadice”, Cercetări filosofico-psihologice, anul IV, nr. 2, pp. 139–142. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică II. Teoria Subsistenței, Editura Academiei Române, Editura Ardealul, București, Târgu Mureș, 2012, 198 p.]
  • Sergiu Bălan, „O perspectivă asupra relației dintre Subsistență și Transcendență”, Revista de filosofie, tomul LXV, nr. 1, 2018, pp. 5–14.
  • Alexandru Boboc, „Pe marginea unui nou moment al filosofiei pentadice”, Cercetări filosofico-psihologice, anul VI, nr. 2, pp. 99–104. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică III. Existența Nemijlocită, Editura Academiei Române, București, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2014.]
  • Nicolae Cojocaru, „O filosofie existențială”, Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 5, 2014, pp. 556 –558.
  • Marius Dobre, „Problema transcendenței în actualitate”, Cercetări filosofico-psihologice, anul II, nr. 1, 2010, pp. 199–204. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică I. Problema transcendenței, Editura Academiei Române, București, 2007, 220 p.]
  • Marius Dobre, „Raportul dintre logica matematică și logica clasică”, Revista de filosofie, tomul LXV, nr. 1, 2018, pp. 15–34.
  • Horia Dulvac, „Un nou sistem categorial filosofic: filosofia pentadică”, Cercetări filosofico-psihologice, anul VIII, nr. 1, 2016, pp. 141–146.
  • Ion Dur, „Filosofia pentadică: Ruptură și continuitate”, Revista de filosofie, tomul LXIII, nr. 6, 2016, pp. 813–826.
  • Ștefan-Dominic Georgescu, „Fundamentele logico-filosofice ale filosofiei pentadice”, Cercetări filosofico-psihologice, anul III, nr. 2, 2011, pp. 139–144. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Cercetări logico-filosofice, București, Editura Tehnică, 2009, 568 p.]
  • Ștefan-Dominic Georgescu, „Semnificații ale existenței nemijlocite în filosofia pentadică”, Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 5, 2014, pp. 543–551.
  • Victor Emanuel Gica, „Arhitectonica filosofiei pentadice în momentul existenței nemijlocite”, Cercetări filosofico-psihologice, anul VI, nr. 2, pp. 111–113. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică III. Existența Nemijlocită, Editura Academiei Române, București, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2014.]
  • Ovidiu G. Grama, „Mai mult decât o culegere de studii”, Cercetări filosofico-psihologice, anul III, nr. 2, 2011, pp. 145–148. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Cercetări logico-filosofice, București, Editura Tehnică, 2009, 568 p.]
  • Mona Mamulea, „Theoria și speculum sau despre cea de a treia facultate a gândirii la Alexandru Surdu”, Revista de filosofie, tomul LXV, nr. 1, 2018, pp. 35–46.
  • Mihai Popa, „Pentamorfoza artei. O viziune originală a fenomenului artistic la Alexandru Surdu”, Revista de filosofie, tomul LXV, nr. 1, 2018, pp. 47– 54.
  • Dragoș Popescu, „Noțiunea, judecata și raționamentul ca forme ale gândirii”, Cercetări filosofico-psihologice, anul III, nr. 1, 2011, pp. 199–202. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Teoria formelor logico-clasice, București, Editura Tehnică, 2008, 264 p.]
  • Dragoș Popescu, „Structura pentadică a subsistenței, Cercetări filosofico-psihologice, anul IV, nr. 2, pp. 135–138. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică II. Teoria Subsistenței, Editura Academiei Române, Editura Ardealul, București, Târgu Mureș, 2012, 198 p.]
  • Dragoș Popescu, „Filosofia și existența nemijlocită”, Cercetări filosofico-psihologice, anul VI, nr. 2, pp. 105–109. [În obiectiv: Alexandru Surdu, Filosofia pentadică III. Existența Nemijlocită, Editura Academiei Române, București, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2014.]
  • Viorel Vizureanu, „Teoria formelor logico-clasice – pledoarie pentru logică”, Cercetări filosofico-psihologice, anul III, nr. 1, 2011, pp. 191–197 [În obiectiv: Alexandru Surdu, Teoria formelor logico-clasice, București, Editura Tehnică, 2008, 264 p.]
  • Viorel Vizureanu, „Un demers viguros în favoarea filosofiei sistematice”, Revista de filosofie, tomul LXI, nr. 5, 2014, pp. 552–555.
  • Viorel Vizureanu, „Despre valențele operative în istoria filosofiei ale triplei poziționări contemporane privind fundamentele matematicii. Plecând de la scrierile lui Alexandru Surdu”, Revista de filosofie, tomul LXV, nr. 1, 2018, pp. 55–64.