(1791 (?), Veneția de Jos (?), Transilvania – 1835, Slatina, Țara Românească)
articol de Bogdan Rusu
Profesor și om de școală, pionier al învățământului filosofic în românește, cunoscut și ca Ladislav (Ladislas) Erdely (Erdeliotul, Erdelion, Herdelius), identificat ulterior cu Gheorghe Ardeleanu. După unele surse, L.E. și-ar fi făcut studiile la Gimnaziul episcopal din Blaj, după care ar fi absolvit Seminarul teologic (greco-catolic) din Blaj, cu calificativul magna cum laude, în 1799. După alte informații, ar fi fost elevul lui Gh. Lazăr la Seminarul teologic (ortodox) de la Sibiu, undeva între 1811 și 1815. Potrivit unor cercetări recente, L.E. ar fi fost coleg cu Lazăr la liceul din Cluj, cândva între 1798 și 1806. Ce se știe cu certitudine, este că a ajuns în Țara Românească în 1816 și că în 1817 a fost numit profesor de latină și franceză (preda franceza numai începătorilor) la Academia Domnească din București, sub directoratul lui N. Doukas. Aceasta presupune că el a fost în măsură să arate diplome și atestate că urmase studii superioare, fără îndoială în Transilvania natală (posibil la Liceul din Cluj, cu rang semi-universitar). În 1818 a trecut la Școala lui Lazăr de la Sf. Sava, tot ca profesor de latină și franceză. A tradus sau adaptat în românește „Avarul” de Molière, piesă jucată pe scenă de școlarii români. În anul școlar 1820/1821, atunci când Lazăr a predat metafizica, lui L.E. i s-a încredințat și cursul de logică. L.E. a fost, așadar, al doilea profesor al filosofiei în limba română, în Țara Românească. Se pare că ar fi predat după manualul lui Condillac, cu o bună reputație în școlile grecești, intrând în conflict pentru acest motiv cu Lazăr, care ar fi preferat un manual kantian. În 1823 ar fi acceptat postul de director al școlii Ionașcu din Slatina. La Slatina este menționat pentru prima oară dascălul Gheorghe Ardeleanu, cu care L.E. a fost identificat. Venit inițial pentru a preda limba elină, la insistențele lui Iordache Golescu, L.E./Gh.A. a predat și științele în românește (aritmetica, geografia, gramatica și istoria universală), revoluționând metodele de predare (posibil introducând sistemul lancasterian). S-a căsătorit cu o tânără văduvă, cu care a avut un fiu, viitorul economist, academician și prim-ministru Petre S. Aurelian (1833–1909).
BIBLIOGRAFIE
- I. Heliade Rădulescu, „Gheorghe Lazăr”, Curierul românesc, X, nr. 64, 1839, pp. 255–256; nr. 66, pp. 261–264; nr. 66, p. 1 supliment (reprodus şi în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, III, 1840, nr. 6, pp. 41–46, şi nr. 7, pp. 49–50);
- Gh. Bogdan Duică, Gheorghe Lazăr, Bucureşti, Cultura Naţională, 1924
- Gh. Adamescu, „Primii profesori de filosofie ai școalei de la Sf. Sava”, Revista generală a învățământului, nr. 1, 1927, pp. 19–32
- N. Iorga, Istoria învățământului românesc, București: Editura casei Școalelor, 1928
- Gh. Părnuţă, Istoria învăţământului şi gândirea pedagogică din Ţara Românească. Sec. XVII-XIX, București : Editura Didactică şi Pedagogică, 1971
- N. Albu, „Un colaborator ardelean al lui Gheorghe Lazăr”, Unirea, 27 sept. 1973
- A. Camariano-Cioran, Les Académies Princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Institute for Balkan Studes, Thessaloniki, 1974
- R.-D. Vlad, Petre S. Aurelian. Omul și opera, Timișoara: Editura Gordian, 1994
- E. Oros, D. Nazare, „Ardeleanu Gheorghe” în Dictionar scriitorii brașoveni, https://www.bjbv.ro/dictionar/ardeleanu_g.php