(26 decembrie 1900, Sebeş-Alba – 3 iunie 1979, Basel, Elveţia)
articol de Florin Crîşmăreanu
Preot cu preocupări de filosofie creştină. Date despre viaţa şi evoluţia sa intelectuală ne oferă dosarul personal făcut de Securitatea comunistă. Dosarul este deschis la data de 7 octombrie 1952, înregistrat în Arhive cu nr. 454890, microfilmat la 5 ianuarie 1974 de U.M. 0680 şi inventariat de CNSAS cu nr. R 1009. După un an de studii teologice la Sibiu (1924), pleacă la Bucureşti, unde frecventează în paralel cursurile Facultăţilor de Teologie şi Filosofie, absolvind în 1929 prima facultate, iar în 1930 pe cea de-a doua. Este trimis de Patriarhul Miron bursier la Paris (1930-1932), iar în 1936 îşi susţine doctoratul în teologie. Din 1934 pînă în 1948 este asistent pe lîngă Catedra de Morală la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Între 1941 şi 1944 este inspector general în Ministerul Cultelor. Părintele Lăncrănjan avea o legătură de rudenie cu sciitorul omonim şi face chiar o recenzie la un roman al acestuia. Scrie şi o monografie a satului Lăncrănjani, pe care nu o publică. Se stinge din viaţă în 1979, fiind în vizită la fiica sa cea mare, la Basel. Sicriul a fost adus în ţară în 1999 şi înhumat lîngă altarul bisericii Stavropoleos.
A publicat: Încercări de reabilitare a gîndirii creştine medievale. Studiu de sinteză, 1936, volum reeditat în 2003, la Bucureşti, de Editura Anastasia; Între naţionalism şi democraţie reală: auto-apărare, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1945. Prin încearcarea sa de „reabilitare a gândirii creştine” occidentale în cultura română, I.L. este un adevărat deschizător de drumuri. Asemeni lui É. Gilson, al cărui discipol a fost, I.L. crede că putem vorbi despre o „filosofie creştină” şi că nu putem înţelege o epocă fără a ţine seama de epoca anterioară.
BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Încercări de reabilitare a gîndirii creştine medievale. Studiu de sinteză (teza de doctorat), Bucureşti, 1936, ediţia a doua Bucureşti, Editura Anastasia, 2003;
- Personalitatea morală a Sfîntului Ioan Hrisostom, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1937;
- Probleme moral-religioase, Bucureşti, fără editură, 1940;
- Două altare. Credinţa şi cultura, Bucureşti, fără editură, 1943;
- Între naţionalism şi democraţie reală: auto-apărare, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1945.
TRADUCERI
- Christos Androutsos, Sistem de Morala a lui Hristu Andrutsos (împreună cu Ermis Mudopoulos), Sibiu, 1947.
LITERATURĂ SECUNDARĂ
CĂRŢI DE AUTOR
- Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu (editor), Dicţionarul teologilor români, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996;
ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE
- Petru Brudea, Recenzie la: diacon Dr. I. Lăncrănjan, asistent universitar, Personalitatea morală a Sfîntului Ioan Chrisostom, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1937, în Revista Teologică, anul XXVIII, nr. 3, martie 1938, pp. 127-128.
PREFEŢE/POSTFEŢE
- Protosinghel Iustin Marchiş, „Chipul preotului Ioan Lăncrănjan prin sine şi prin alţii – Date din Dosarul de Securitate”, prefaţă la Încercări de reabilitare a gîndirii creştine medievale. Studiu de sinteză, Bucureşti, Editura Anastasia, 2003, pp. 7-29;
- Bogdan Tătaru-Cazaban, „Philosophia christiana sau cum gîndim actualitatea Evului Mediu”, postfaţă la Încercări de reabilitare a gîndirii creştine medievale. Studiu de sinteză, Bucureşti, Editura Anastasia, 2003, pp. 231-246.