A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Şă Sc Si Sl So St Su
Sta Şte Sto Str Stu

Stoichiţă, Radu

(14 februarie 1920, Sibiu – 25 noiembrie 1981, Bucureşti)

articol de Ioan Alexandru Tofan

Filosof şi logician de orientare marxistă, traducător al lui Hegel. A studiat la Cluj cu Lucian Blaga, D.D. Roşca şi Dumitru Isac, devenind licenţiat în sociologie, psihologie şi filosofie la Sibiu, în 1943. Începe activitatea academică la Cluj în 1950, pentru a deveni apoi profesor de filosofie la Universitatea din Bucureşti şi, în ultima parte a vieţii, cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Române.

Activitatea academică a lui R.S., începută în 1950, are drept coordonate generale preocuparea pentru textele hegeliene (concretizată prin traduceri importante şi un studiu închinat logicii hegeliene) şi discuţia unor probleme de logică modală şi logică generală (preocupare vizibilă în studii publicate în Revista de Filosofie sau prefaţarea unor ediţii precum Logica modernă, de Georg Klaus.

În ceea ce priveşte activitatea de logician, R.S. se remarcă prin încercarea de a conferi logicii statutul de ştiinţă filosofică prin îndepărtarea de perspectiva formalistă şi prin întemeierea în dialectica materialistă (studiul „Relaţia asertoric-modal-deontic”, 1974). R.S. discută polii unui hexagon logic, extensie a modelelor anterioare de tipul pătratului lui Boethius, evidenţiind faptul că modalitatea reprezintă o caracteristică intrinsecă a valorii de adevăr. Acest fapt face posibilă trecerea de la asertoric la modal, apoi la deontic, trecere cu consecinţe majore în ceea ce priveşte tratarea sistematică a conceptelor filosofice. R.S. sistematizează etapele unei „concepţii asupra lumii”: asertoricul ca originaritate a faptului de a fi, modalul ca forţă plăsmuitoare, respectiv deonticul ca autentificare valorică. Alte preocupări din domeniul logicii vizează logica simbolică şi metodologia ei, logica dialectică şi istoria logicii. O presupoziţie a cercetărilor logice ale lui R.S. este aceea de a considera „cosubstanţialitatea valorii de adevăr cu felul ei anumit de a fi” (vezi Relaţia…), ceea ce face posibil atât demersul schiţat mai sus, cât şi, de pildă, înţelegerea dialectică a formulelor logico-matematice (în „Ausschliessende Disjunktion und Einheit der Entgegengesetzten”, 1967).

Principala lucrare filosofică a lui R.S. este Natura conceptului în filosofia lui Hegel (1972). Lucrarea se structurează în două momente principale. Pe de o parte, este vorba despre expunerea teoriei conceptului în prima parte a Enciclopediei ştiinţelor filosofice. În a doua parte, autorul schiţează o critică, plecând de pe poziţii marxiste, a teoriei speculative a conceptului, aşa cum apare în opera lui Hegel. În prima parte, R.S. studiază conceptul în funcţie de natura sa dialectică, arătând felul cum acesta îşi „pune” obiectivitatea. Înţelegerea conceptului ca subiect absolut şi înţelegerea rolului acestuia ca adevăratul „început” al Logicii speculative sunt urmate de un pas al criticii marxiste: ontologizarea de către Hegel a conceptului, conceperea sa ca principiu al realului însuşi, concomitent cu trecerea în plan secund a perspectivei logico-gnoseologice. Consecinţa este, la Hegel, dovedirea posibilităţii unei „ontologii a inteligibilului” pe baza dialecticii conceptului. În a doua parte a lucrării, R.S. demască mecanismul ce face posibilă logica hegeliană speculativă, punând în acelaşi timp accentul pe natura istorică a dialecticii. Acest mecanism îi apare autorului ca hipostaziere („ilegitimă” autonomizare a abstractului în raport cu empiricul) şi fetişism (prin care entităţile hipostaziate devin moduri de a fi ale subiectului absolut). Astfel, conceptului îi este redat caracterul logico-epistemologic legitim.

Discuţia în marginea termenului de relaţie la Titu Maiorescu reprezintă o altă coordonată a scrierilor filosofice ale lui R.S. Ca traducător al unor opere ale lui Feuerbach, Hegel şi Lukacs, R.S. a fost preocupat de stabilirea unei terminologii filosofice româneşti în acord cu limbajul contemporan.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Natura conceptului în logica lui Hegel, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972;
  • Curs de logică simbolică. Partea I : Calculul propoziţional, Bucureşti, Centrul de multiplicare al Universităţii, 1975;

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Consideraţii despre lupta dintre dialectică şi metafizică în istoria logicii”, în Studii de materialism dialectic, Bucureşti, Editura Academei Române, 1960, pp. 143-168;
  • „Dialectică în formele de valoare şi în formele de judecată la Karl Marx”, în vol. Capitalul lui Marx şi contemporaneitatea. 100 de ani de la apariţia Capitalului, Bucureşti, Editura Politică, 1967, pp. 203-245;
  • „Consideraţii despre limbajul formalizat”, în vol. Probleme de logică, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1969, pp. 139-143;
  • „Limbajul formalizat – raportul dintre semantic şi sintactic”, în Probleme de logică, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1970, pp. 153-179;
  • „Demonstraţie şi teorie. Note asupra raţionalismului lui Platon şi Aristotel”, în Probleme de logică, vol. VII, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1977, pp. 145-153;
  • „Despre dizertaţia filosofică a lui Titu Maiorescu «Relaţia»”, în Titu Maiorescu, Scrieri din tinereţe, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 352-378;

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Dialectica în «Caiete filosofice» de V.I. Lenin”, Cercetări filosofice, 4, nr. 2, 1957, pp. 7-22;
  • „Problema continuiăţtii şi discontinuităţii în primele două aporii ale lui Zenon în legatură cu mişcarea”, Analele Universităţii „C.I. Parhon”, seria Ştiinţe sociale, nr. 8, 1957, pp. 65-74;
  • „Consideraţii despre lupta dintre dialectică şi metafizică în istoria logicii”, în Cercetări filosofice, 4, nr. 6, 1957, pp. 155-175;
  • „Marx şi actualii lui critici hegelieni”, Cercetări filosofice, 5, nr. 2, 1958, pp. 59-68;
  • „La apariţia primei reviste de logică din ţara noastră: «Acta logica»”, Cercetari filosofice, 6, nr. 3, 1959, pp. 144-153;
  • „Cu privire la raporturile dintre gnoseologie, logică şi psihologie”, Revista învăţământului superior, 2, nr. 1, 1960, pp. 11-25;
  • „Consideration sur la deduction dialectique des categries dans Le capital de K. Marx”, Analele Universităţii „C.I. Parhon”, seria Ştiinţe sociale, 6, nr. 4, 1961, pp. 95-101;
  • „Problema raportului dintre categoriile de cantitate şi calitate în analiza formei valoare simplă”, Cercetări filosofice, 8, n. 5, 1961, pp. 1175-1179;
  • „Interpretarea unui enunţ non-numeric de tip godelian”, Revista de filosofie, 11, nr. 2, 1962, pp. 195-200;
  • „Cu privire la unele proprietăţi ale operatorilor logici în calculul propoziţional”, Cercetări filosofice, 10, nr. 2, 1963, pp. 349-368;
  • „La apariţia Logicii lui Hegel în româneşte”, Cercetări filosofice, 10, nr. 6, 1963, pp. 1307-1325;
  • „La transcription du carré logique en calcul propositionnel”, Analele Universităţii Bucureşti „C.I. Parhon”, seria Acta Logica, 6, nr. 6, 1963, pp. 145-162;
  • „Douăzeci de ani de dezvoltare a logicii în ţara noastră” (în colab.), Revista de filosofie, 11, nr. 4, 1964, pp. 521-527;
  • „Les principes de la pensée dans le calcul des propositions AN, CN” (în colab.), Analele Universităţii Bucureşti „C.I. Parhon”, seria Acta logica, nr. 7-8, 1964-1965, pp. 189-192;
  • „Bemerkurgen zur Erkenntnisfunktion der Materialen Implication”, Revue roumaine des sciences socials, serie de Philosophie et Logique, tome 10, nr. 2, 1966, pp. 125-137;
  • „Ausschiliessende Disjunktion und die Einheit der Entgegengesetzten”, Revue roumaine des sciences sociales, serie de Philosophie et Logique, tome 11, nr. 1, 1967, pp. 53-57;
  • „Consideraţii despre structura logică a formei valoare totală în Capitalul” (în colab.), Revista de filosofie, 14, nr. 8, 1967, pp. 817-824;
  • „Fetişismul mărfii şi analiza rădăcinilor logic-gnoseologice ale idealismului”, Revista de filosofie, 15, nr. 2, 1968, pp. 185-187;
  • „Der Wahrheitsbergriff. Beziehung der zweiwertigen zur mehrwertigen Logik”, Analele Universităţii Bucureşti „C.I. Parhon”, seria Acta logica, 11, nr. 11, 1968, pp. 75-83;
  • „Logica matematică şi problema metodei logico-formale de investigaţie”, Revista de filosofie, 16, nr. 6, 1969, pp. 693-701;
  • „Zur Frage der aristotelischen Begriffsbestimmung ganz falscher Praemissen” (în colab.), Analele Universităţii Bucureşti „C.I. Parhon”, seria Acta logica (lucrările colocviului “La modalité du jugement chez Aristote et dans la logique moderne”, Braşov, 1969), 12, nr. 12, 1969, pp. 145-151;
  • „Raţionalismul în trecut şi azi”, Revista de filosofie, 19, nr. 5, 1972, pp. 645-647;
  • „Meditaţii asupra infinitului, indefinitului şi lucrului în sine la Kant”, Revista de filosofie, 21, nr. 6, 1972, pp. 720-725;
  • „Relaţia asertoric-modal-deontic”, Revista de filosofie, 21, nr. 3, 1974, pp. 305-319;
  • „Demonstration et theorie. Remarques concernant le rationalisme chez Platon et Aristote”, Revue roumaine des sciences sociales, serie de Philosophie et Logique, tome 19, nr. 1, 1975, pp. 17-25;
  • „Reflecţii asupra raportului dintre principul logic al contradicţiei şi construcţia dialectică”, în Revista de filosofie, 22, nr. 4, 1975, pp. 464-472;
  • „Le raport entre la dialectique hegelienne et la dialectique marxiste. Reflexions critiques a propos de l’hegelianisme”, Revue roumaine des sciences sociales, serie de Philosophie et Logique, 20, nr. 2, 1976, pp. 103-110;
  • „Reflecţii filosofice asupra conchiderii în silogism”, Revista de filosofie, 23, nr. 5, 1976, pp. 579-581;

TRADUCERI

  • Ludwig Feuerbach, Esenţa creştinismului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1961 (în colab.);
  • G.W.F. Hegel, Enciclopedia ştiinţelor filosofice. Logica, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1962 (în colab.);
  • G.W.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1968 (în colab.);
  • Georg Lukacs, Ontologia existenţei sociale, Bucureşti, Editura Politică, 1975 (în colab.);
  • Titu Maiorescu, Relaţia (Teza de doctorat), Aforisme etice, estetice şi critice, Despre ideile fundamentale ale herbartianului C.S. Cornelius, în Titu Maiorescu, Scrieri din tinereţe, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1981.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „La moartea lui Bergson”, Curţile dorului, 1, nr. 2-4, 1941, pp. 95-98;
  • „Relaţii despre sinceritate”, Tribuna, 18, nr. 36, 1973, p. 3;
  • „Promovarea spiritului novator”, Contemporanul, nr. 11, 1975, pp. 1-2;
  • „Viziunea filosofică a lui Athanasie Joja”, România literară, 12, nr. 22, 1979, p. 8;
  • „Existenţialismul, natura şi semnificaţia lui actuală”, Transilvania, 8, nr. 10, 1979, pp. 6-8;

LITERATURĂ SECUNDARĂ

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • Alexandru Surdu, „Radu Stoichiţă”, Istoria logicii româneşti, ed. Alexandru Surdu, Dragoş Popescu, Sergiu Bălan, Bucureşti, Ed. Tehnică, 2006.