Eliade, Mircea

(9 martie 1907, București – 22 aprilie 1986, Chicago)

articol de Wilhelm Dancă

Istoric, fenomenolog și hermeneut al religiilor, scriitor, profesor, publicist. A scris primele sale romane – Memoriile unui soldat de plumb și Romanul adolescentului miop – în timpul anilor de liceu la „Spiru Haret” (1917–1925). Înainte de a se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din București, în 1925, se remarcase printr-o impresionantă curiozitate față de diverse domenii ale cunoașterii, în special față de literatură, filosofie, orientalistică, alchimie și istoria religiilor. A finalizat studiile universitare în 1928 cu o licență despre filosofia Renașterii italiene. Din 1926 a publicat în ziarul Cuvântul, care era condus de profesorul și maestrul său, Nae Ionescu, de la care a învățat să prețuiască rolul metodei istorico-fenomenologice în analiza fenomenelor religioase, funcția trăirii, a angajării, a intuiției, a realităților spirituale și psihologice, a lumii mentale în revitalizarea culturii și a artei românești. După trei ani de studii la Universitatea din Calcutta (1929–1931) cu profesorul Surendranath Dasgupta, s-a întors în România și a susținut teza de doctorat despre yoga la Universitatea din București. Principala lecție indiană asumată de M.E. este legată de semnificația libertății, care poate fi cunoscută și dobândită abolind condițiile obișnuite ale existenței umane. În timpul șederii în India, a descoperit prezența unor elemente comune în toate culturile țărănești, elemente din care a derivat mai târziu conceptul de religie cosmică. M.E. credea că substratul culturilor patriarhale din Europa sud-orientală s-a păstrat până în zilele noastre, de aceea, a formulat ipoteza că rădăcinile românești ar putea deveni baza unui universalism autentic și a unui dialog rodnic între Occident și Orient. Influența indiană se simte și în romanul său de debut, Isabel și apele diavolului (1930), precum și în celelalte romane care au urmat, unde apare problema ambivalenței sacrului și a profanului în raportul lor caracteristic. De altfel, aceasta este tema dominantă a cercetărilor sale de istorie a religiilor.

Până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, M.E. s-a remarcat și prin numeroase studii despre alchimie, mitologie, orientalistică, filosofie, simbolism, metalurgie și istoria religiilor. A fondat revista Zalmoxis: Revue des études religieuses (1938), care e prima publicație românească în domeniul istoriei religiilor. După terminarea războiului, în 1945, începe exilul marcat de un prim succes internațional – în 1949, când publică Traité d’historie des religions. În această carte, cu o prefață de Georges Dumézil, se afirmă un mod nou de a studia sacrul, simbolismul religios și coerența interioară a fenomenelor religioase. În perioada pariziană (1945–1956), și, mai ales, după întâlnirea cu Carl Gustav Jung și Gilbert Durand, în cadrul sesiunilor Cercului Eranos de la Ascona (1950), M.E. a aprofundat majoritatea conceptelor și categoriilor importante pentru opera sa, homo religiosus, homo symbolicus, arhetip, coincidentia oppositorum, hierofanie, care vor deveni părți integrante ale unei perspective globale, numite ulterior hermeneutica integrală.

În domeniul istoriei religiilor, M.E. pășește pe urmele lui Raffaele Pettazzoni, susținând că această știință are două dimensiuni, una istorică și alta sistematică, și că trebuie înțeleasă ca Allgemeine Religionswissenschaft. Cu ajutorul metodei morfologice, inspirat fiind în acest sens de Johann Wolfgang Goethe, Lucian Blaga și Nae Ionescu, M.E. a studiat mai întâi dimensiunea sistematică (vezi Tratatul din 1949) și apoi dimensiunea istorică (vezi Istoria credințelor și ideilor religioase din 1976) a religiilor. În abordarea sistematică a fenomenelor religioase la M.E. se vede și influența lui Gerard van der Leeuw. De pildă, atunci când analizează fenomenologic religia ca trăire (experiență), savantul român adoptă perspectiva fenomenologului olandez afirmând că istoria religiilor are nu doar dimensiuni spirituale teoretice, ci și empirice, că semnificațiile religioase pot fi descoperite chiar și în activitățile cele mai banale din viața omului și că baza ultimă a manifestărilor sacrului este cosmosul.

M.E. a introdus, din punct de vedere literar, noțiunea de destin ca „formă obiectivă a istoriei” care se manifestă într-un mod invizibil, dar eficient, ceea ce face ca personajele din romanele și nuvelele sale să caute să scape de legătura evenimentelor istorice și de timpul care distruge. O altă temă recurentă în literatura sa este camuflarea sacrului în evenimente și realități cotidiene.

Activitatea lui M.E. ca profesor la Universitatea din Chicago (1956–1986) este marcată de numeroase realizări științifice, ca, de pildă, înființarea revistei History of Religions, proiectul și conducerea lucrării Encyclopedia of Religion, în 16 volume, monumentala Histoire des croyances et des idées religieuses și seminarul interdisciplinar susținut între 1968 și 1983 împreună cu filosoful Paul Ricoeur.

Articolele publicate de M.E. între 1934 și 1939 au fost adunate în volumele Soliloquii, Fragmentarium sau Oceanografie. În ele se întrevede influența existențialismului susținut de Nae Ionescu și preocuparea pentru câteva teme cu implicații în viața sa personală: autenticitate, experiență, cunoaștere, cosmizarea omului, iubire, moarte, libertate. Autenticitatea e văzută ca reacție împotriva idealismului abstract, a pozitivismului și a psihologismului, iar libertatea ca autonomia subiectului manifestată prin renunțare și sacrificiu asumat ca atitudine în fața vieții. Conceptul de istorie are sensul de temporalitate, ca la Heidegger, sau de modalitate de existență inautentică. Când vorbește despre irecognoscibilitatea lui Dumnezeu în lume, preia tema din ontologia pragmatică indiană și din logica paradoxului buddhist despre prezență-absență de la Nagarjuna.

Referitor la dinamica manifestării lui homo religiosus, M.E. introduce trei elemente funcționale importante: mitul, ritul și simbolul. Mitul este o povestire sacră ce relatează faptele eroice ale unor ființe supranaturale ce au avut loc în timpul primordial și prin care a luat ființă o anumită realitate. Pentru omul religios, acțiunile ființelor divine săvârșite illo tempore devin modele exemplare ale principalelor sale activități și modalități de ieșire din succesiunea timpului profan și de trăire în orizontul sacrului ce caracterizează lumea începuturilor. M.E. a avut o preferință pentru mitul cosmogonic, așa cum este el transmis de mitologiile popoarelor care nu cunosc scrierea și de religiile popoarelor străvechi din Orientul Apropiat. Al doilea element principal, ritul, actualizează periodic acțiunea aurorală sau primordială relatată de mituri, având rolul de a face legătura între timpul istoric și timpul sacru ca reînnoire și inițiere, căci inițierea este o nouă naștere, o mutație ontologică a regimului existențial. Al treilea element, simbolul, este un limbaj special prin care homo religiosus ajunge să cunoască și să participe existențial la misterele sacre. Simbolul mijlocește participarea ființei umane la realitatea ultimă despre care vorbesc miturile, pe de o parte, iar pe de alta, îndeplinește funcția de unificare, sinteză și construcție a unor centre pentru a trăi întâlnirea cu sacrul, așa cum sunt altarele, templele sau sanctuarele. De fapt, întreaga operă a lui M.E. dezvoltă hermeneutica creatoare a simbolurilor, deoarece el consideră că simbolismul e trăsătură fundamentală a lui homo religiosus, care se manifestă în calitate de creator, dar și de utilizator al ansamblului simbolic al sacrului, căci „simbolismul este un dat imediat al conștiinței totale, adică al omului care se descoperă ca atare” (Traité, p. 47).

Receptarea operei „Profesorului de la Chicago” este imensă, comportând aspecte și pozitive, și negative. Dintre cele pozitive, remarcăm că lucrările sale științifice sunt citite, analizate și traduse în limbi de circulație internațională, dar și în limbi vorbite în arii mai mici, cum ar fi japoneza, coreeana, croata, poloneza, ceha. Referințele științifice la M.E. se fac și în zilele noastre, pentru că istoricii religiilor contemporani îl consideră un clasic al domeniului. Aspectele negative sunt legate în principal de simpatiile lui politice din tinerețe, care pentru unii detractori, devin, în mod eronat, chei de lectură a întregii sale gândiri științifice, ignorând că, deși și-a făcut doctoratul pe o temă de filosofie indiană, M.E. a rămas fidel orizontului platonician-augustinian.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Alchimia asiatică, Editura Humanitas, București, 2003.
Alchimia chineză și indiană, Editura „Cultura Poporului”, București, 1935.
Amintiri: I. Mansarda, Editura Destin, Madrid, 1966.
Arta de a muri, ediție de Magda Ursache și Petru Ursache, Editura Eikon, Cluj‐Napoca, 2006.
Aspecte ale mitului, traducere de Paul G. Dinopol, Editura Univers, București, 1978 [1963].
Biblioteca Maharajahului, ediție de Mircea Handoca, Editura pentru Turism, București, 1991 (scrieri de tinerețe).
Coloana nesfârșită (teatru), ediție de Mircea Handoca, Editura Minerva, București, 1996.
Comentarii la legenda Meșterului Manole, Editura Humanitas, București, 2004 [1943].
Contribuții la filosofia Renașterii, Editura „Capricorn”, București, 1984 [1928].
Corespondență 1961–1986, ediție de Mihaela Gligor, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj‐Napoca, 2011.
Cosmologie și alchimie babiloniană, Editura Vremea, București, 1937.
Cum am găsit piatra filozofală. Scrieri de tinerețe, 1921–1925, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1996.
Despre Eminescu și Hasdeu, ediție de Mircea Handoca, Editura Junimea, Iași, 1987 (scrieri rare de tinerețe).
Domnișoara Christina (roman) Editura Humanitas, București, 2003.
Drumul spre centru, ediție de Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, Editura Univers, București, 1991 (scrieri de tinerețe revăzute de autor).
Mitul eternei reîntoarceri, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Științifică, București, 1991 [1949].
Mituri, vise și mistere, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Științifică, București, 1991 [1957].
Asia. America. Corespondență, vol. I, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1999.
Asia. America. Corespondență, vol. II, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004.
Asia. America. Corespondență, vol. III, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004.
Făurari și alchimiști, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1996 [1977].
Fragmentarium, Editura Humanitas, București, 2003 [1939].
Gaudeamus (roman), Editura Minerva, București, 1989 [1928].
Imagini și simboluri. Eseu despre simbolismul magico‐religios, traducere de Alexandra Beldescu, Editura Humanitas, București, 1994 [1952].
Biblioteca Maharajahului. Șantier, Editura Humanitas, București, 2003.
Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 2003 [1943].
Iphigenia (teatru), Editura Cartea Pribegiei, Valle Hermoso, 1951.
Isabel și apele diavolului, Editura Humanitas, București, 2003.
Istoria credințelor și ideilor religioase, 3 vol., traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București 1991 [vol. I, 1976] [vol. II, 1978] [vol. III, 1983].
Istoria credințelor și ideilor religioase. De la epoca marilor descoperiri geografice până în prezent, vol. 4, volum coordonat de Ioan Petru Culianu, traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Polirom, Iași, 2007.
Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe, 1927, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2003.
Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1992 (articole publicate în diferite reviste din exilul românesc).
În curte la Dionis (nuvele), Editura Humanitas, București, 2004.
Întoarcerea din rai (roman), Editura Humanitas, București, 2003.
Într‐o mănăstire din Himalaya (povestire), Editura Cartea Românească, București, 1932.
Întoarcerea din rai (roman), ediție de Mircea Handoca, Editura Garamond Internațional, București, 1995 [1934].
1941–1969, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2003.
1970–1985, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2003.
Jurnal, 2 vol., ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993.
Jurnal portughez și alte scrieri, 2 vol., ediție de Sorin Alexandrescu, Editura Humanitas, București, 2006.
Jurnal de vacanță, ediție de Mircea Handoca, Editura Garamond Internațional, București, 1995.
Huliganii (roman), Editura Humanitas, București, 2003.
Lumina ce se stinge (roman), Editura Humanitas, București, 2003.
Maitreyi (roman), Editura Minerva, București, 1986 [1933].
Mefistofel și androginul, traducere de Alexandra Cuniță, Editura Humanitas, București, 1995 [1962].
Memorii (1907–1960), ediție de Mircea Handoca, 2 vol., Editura Humanitas, București, 1991. Vol. I: Promisiunile echinocțiului (1907–1937), Vol. II: Recoltele solstițiului (1937–1960) (textul reproduce manuscrisul original scris în românește).
1907–1960, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1997.
Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, ediție de Magda Ursache și Petru Ursache, Editura Junimea, Iași, 1992 (scrieri de tinerețe).
Mitul reintegrării, Editura Humanitas, București, 2003 [1939].
Morfologia religiilor. Prolegomene, ediție de Mircea Handoca, Editura „Jurnalul literar”, București, 1993 (textul reproduce versiunea românească a primelor cinci capitole din Tratat de istorie a religiilor și câteva texte rare din tinerețe).
Mitul eternei reîntoarceri, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999.
Mituri, vise și mistere, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998.
Nașteri mistice, traducere de Mihaela Grigore Paraschivescu, Editura Humanitas, București, 1995.
Noaptea de Sânziene (roman), 2 vol., Editura Humanitas, București, 2003.
Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, traducere de Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1994 [1969].
19 trandafiri (roman), Editura Humanitas, București, 2004.
Nuntă în cer (roman), Editura Humanitas, București, 2003.
Nuvele, Editura Destin, Madrid, 1963.
Nuvele inedite, ediție de Mircea Handoca, Editura Rum‐Irina, București, 1991.
Ocultism, vrăjitorie și mode culturale. Eseuri de religie comparată, traducere de Elena Bortă, Editura Humanitas, București, 1997 [1976].
Oceanografie, Editura Humanitas, București, 2003 [1934].
Proza literară. I. Înainte de debutul editorial (1921-1930); Proza literară. II. 1930-1936, ediție coordonată de Oana Soare, Academia Română / Fundația Națională pentru Știință și Artă, București 2023; Proza literară (1934). III. Ciclul “Întoarcerea din Rai”; Proza literară (1935). IV. Ciclul “Întoarcerea din Rai”, ediție coordonată de Oana Soare, Academia Română / Fundația Națională pentru Știință și Artă, București 2024.
Patañjali și Yoga, traducere de Walter Fotescu, Editura Humanitas, București, 1992 [1962].
Profetism românesc 1: Itinerariu spiritual, Scrisori către un provincial, Destinul culturii românești, ediție de Alexandru V. Diță, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1990 (scrieri de tinerețe).
Profetism românesc 2: România în eternitate, ediție de Alexandru V. Diță, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1990 (scrieri de tinerețe).
Proză fantastică. I: Domnișoara Christina, II: Secretul doctorului Honigberger, III: Pe strada Mântuleasa, IV: Les trois grâces, V: La umbra unui crin, ediție de Eugen Simion, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991.
Psihologia meditației indiene, ediție de Constantin Popescu‐Cadem, prefață de Charles Long și postfață de Ioan Petru Culianu, Editura „Jurnalul Literar”, București, 1992.
Pe strada Mântuleasa (roman), Caietele Inorogului, II, Paris, 1968 [1955].
Romanul adolescentului miop. Gaudeamus (romane), Editura Humanitas, București, 2004.
Sacrul și profanul, traducere de Brândușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1995 [1965].
Secretul doctorului Honigberger. Nopți la Serampore (romane), Editura Humanitas, București, 2003.
Solilocvii, Editura Humanitas, București, 2003 [1932].
Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brândușa Prelipceanu și Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1997.
Șarpele. Întâlnire. Aventură (romane),Editura Humanitas, București, 2004.
Taina Indiei, ediție de Mircea Handoca, Editura Icar, București, 1991 (scrieri inedite).
Tehnici Yoga, traducere de Mihaela Cosma, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000.
Texte „legionare” și despre „românism”, ediție de Radu Mareș, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 2001.
Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Editura Humanitas, București, 1992 [1949, 1987].
La țigănci. Pe strada Mântuleasa (nuvele), Editura Humanitas, București, 2004.
Virilitate și asceză. Scrieri de tinerețe, 1928, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2008.
Nemurire și libertate, traducere de Walter Fotescu, Editura Humanitas, București, 1993 [1954].
Problematica filosofiei indiene, ediție de Constantin Barbu și Mircea Handoca, Editura „Mariana”, Craiova, 1991 (scrieri de tinerețe).
De la Zalmoxis la Genghis‐Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995 (prima ediție a apărut la Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980).
50 de conferințe radiofonice (1932–1938), Editura Humanitas și Editura Casa Radio, București, 2001.

CO-AUTOR DE CĂRȚI ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Dicționar al religiilor, traducere de Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1996 [1990]. Împreună cu Ioan Petru Culianu.
Încercarea labirintului. Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet, traducere de Doina Cornea, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 1990 [1978].
Întotdeauna Occidentul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948–1977), traducere de Mihaela Timuș, Editura Polirom, Iași, 2005.

AUTOR DE CĂRȚI ÎN LIMBI STRĂINE

Aspectes du Mythe, Gallimard, Paris, 1963.
Australian Religions. An Introduction, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1973.
Birth and Rebirth. Rites and Symbols of Initiation, Harper & Row Publishers, New York, 1958.
Briser le toit de la maison. La créativité et ses symboles, Gallimard, Paris, 1986.
La creatività dello spirito. Un’introduzione alle religioni australiane, Jaca Book, Milano, 1979 [1986].
Le chamanisme et les techniques archaïques de l’extase, Payot, Paris, 1951.
L’épreuve du labyrinthe (entretiens avec Claude‐Henri Rocquet), Pierre Belfond, Paris, 1978.
Forgerons et alchimistes, Flammarion, Paris, 1977 [1956].
Fragments d’un Journal I. 1945–1969, Gallimard, Paris, 1973.
Fragments d’un Journal II. 1970–1978, Gallimard, Paris, 1981.
From Primitives to Zen. A Thematic Sourcebook on the History of Religions, Collins, London; Harper & Row, New York, 1967.
Immages et symboles. Essai sur le symbolisme magico‐religieux, Gallimard, Paris, 1952.
Journal IV: 1979–1985, The University of Chicago Press, Chicago, 1990.
Histoire des croyances et des idées religieuses, 3 vol., Payot, Paris, 1976–1983.
La prova del labirinto, traducere de Massimo Giacometti, Jaca Book, Milano, 1990 [1978].
Méfistophélès et l’androgine, Gallimard, Paris, 1962.
Mémoire I (1907–1937). Les promesses de l’équinoxe, Gallimard, Paris, 1980.
Mémoire II (1937–1960). Les moissons du solstice, Gallimard, Paris, 1988.
Il mito dell’eterno ritorno, traducere de Giovanni Cantoni, Borla, Roma, 1986 [1949].
Le Mythe de l’éternel retour. Achétypes et répétition, Gallimard, Paris, 1949.
Mythes, rêves et mystères, Gallimard, Paris, 1957.
Occultism, Witchcraft, and Cultural Fashions, The University of Chicago Press, Chicago, 1976.
Patañjali et Yoga, Seuil, Paris, 1962.
The Quest – History and Meaning in Religion, The University of Chicago Press, Chicago și Londra, 1969.
I riti del costruire, ediție de Roberto Scagno, Jaca Book, Milano, 1990 (textul reproduce în traducere italiană: „Comentarii la legenda Meșterului Manole”, 1943; „La mandragore et les mythes de la «naissance miraculeuse»”; Zamolxis, vol. III, 1940–1942; „Ierburile de sub cruce…”, 1939).
Los Rumanos. Breviario historico, Editorial Stylos, Madrid, 1943.
Les Roumains. Précis historique, traducere de Anne‐Marie Codrescu, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1992 [1943].
Le Sacré et le profane, Gallimard, Paris, 1965 [1956].
Spezzare il tetto della casa. La creatività e i suoi simboli, traducere de Roberto Scagno, Jaca Book, Milano, 1988 [1985, 1986].
Techniques du Yoga, Gallimard, Paris, 1948.
Le temps d’un centenaire. Dayan (romane), Gallimard, Paris, 1981.
Traité d’histoire des religions, Payot, Paris, 1949.
Les Trois Grâces (nuvele), Gallimard, Paris, 1984.
Essai sur les origines de la mystique indienne, P. Geuthner, București‐Paris, 1936.
Le Yoga. Immortalité et liberté, Payot, Paris, 1975 [1954].
De Zalmoxis à Gengis‐Khan. Études comparatives sur les religions et le folklore de la Dacie et de l’Europe orientale, Payot, Paris, 1970.

CO-AUTOR DE CĂRȚI ÎN LIMBI STRĂINE

Dictionnaire des religions, Plon, Paris, 1990, avec Ioan Petru Culianu.
Geschichte der religiösen Ideen. Vom Zeitalter der Entdeckungen bis zur Gegenwart, Ausgabe von Ioan Petru Culianu, vol. 3/2, Verlag Herder, Freiburg im Breisgau, 1994 [1991].
L’histoire des religions a‐t‐elle un sens? Correspondance 1926–1959, texte présenté, établi et annoté par Natale Spineto, Cerf, Paris, 1994.

VOLUME COORDONATE ÎN LIMBI STRĂINE

The Encyclopedia of Religion, editor in chief, 16 vol., Macmillan, New York și Londra, 1987.
Enciclopedia delle religioni, a cura di, 15 vol., Marzorati‐ Jaca Book, Milano, 1993–2012 [1987].
The History of Religions – Essays in Methodology, The University of Chicago Press, Chicago, 1959. Co-editor with Joseph Mitsuo Kitagawa.
Studi di storia delle religioni, traducere de Stefano Castelli, Sansoni Editore, Firenze, 1985 [1959]. Co-editore con Joseph Mitsuo Kitagawa.

ARTICOLE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

„Barabudur, templul simbolic”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1937], pp. 43–57.
„Catastrofă și mesianism”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1952], pp. 120–126.
„Căderea în Istorie”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1952], pp. 135–147.
„Când omul era creator”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1951], pp. 79–81.
„Concepția libertății în gândirea indiană”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 58–69.
„Contribuții la psihologia Yoga”, in Mircea Eliade, Problematica filosofiei indiene, ediție de Constantin Barbu și Mircea Handoca, Editura „Mariana”, Craiova, 1991 [1931], pp. 85–110 (scriere inedită).
„Despre o «filozofie» a lunii”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 70–76 [1936].
„Folclorul ca instrument de cunoaștere”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1937], pp. 25–42.
„Fragment autobiografic”, in Caiete de Dor, Paris, nr. 7, 1953.
„Fragmente de Jurnal”, in Caiete de Dor, Paris, nr. 8, 1954.
„Funcția socratică a lui Nae Ionescu”, in Pan, nr. 3, 1–15 aprilie 1941, p. 4.
„Imutabilitatea formelor”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1951], pp. 71–73.
„Insula lui Euthanasius”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1939], pp. 7–17.
„Introducere în filosofia Samkhya”, in Mircea Eliade, Problematica filosofiei indiene, ediție de Constantin Barbu și Mircea Handoca, Editura „Mariana”, Craiova, 1991 [1930], pp. 56–84 (scriere inedită).
„Introducere” la Bogdan Petriceicu Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice, in Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, ediție de Mircea Handoca, Editura Junimea, Iași, 1987 [1937], pp. 59–104.
„Istorism și interiorizare”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1951], pp. 89–91.
„Între Elephantine și Ierusalim”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1937], pp. 95–104.
„Locum refrigerii…”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1938], pp. 77–82.
„Lucian Blaga și sensul culturii”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1938], pp. 157–162.
„Magie și Metapsihică”, in Cuvântul, nr. 786, 17 iunie 1927, pp. 1–2.
„Misterele și inițierea orientală”, in Adevărul literar și artistic, nr. 293, 18 iulie 1926, pp. 5–6.
„Omologare cosmică și Yoga”, in Mircea Eliade, Morfologia religiilor. Prolegomene, ediție de Mircea Handoca, Editura „Jurnalul Literar”, București, 1993, pp. 213–223.
„Problematica filosofiei indiene”, in Mircea Eliade, Problematica filosofiei indiene, ediție de Constantin Barbu și Mircea Handoca, Editura „Mariana”, Craiova, 1991 [1930], pp. 31–55 (scriere inedită).
„Profesorul Nae Ionescu. 30 de ani de la moarte”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1970], pp. 256–259.
„Scrisoare de la Mircea Eliade”, in Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1995, pp. 7–9.
„Sergiu Al‐George”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1984], pp. 261–262.
„Simbolismul arborelui sacru”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1939], pp. 105–112.
„Și un cuvânt al editorului”, in Nae Ionescu, Roza Vânturilor, ediție de Mircea Eliade, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1990 [1937], pp. 421–444.
„Tăcerile lui Lucian Blaga”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1961], pp. 195–199.
„Teme inițiatice și teme literare”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1945–1952], pp. 112–118.
„Teza de doctorat”, in Revista de istorie și teorie literară, nr. 1–4, 1983; nr. 1–4, 1984; nr. 1–2, 1985 [1936].
„Trepte pentru Mircea Vulcănescu”, in Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993 [1968], pp. 251–256.
„«Treptele» lui Julien Green”, in Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993 [1939], pp. 18–24.
„30 de ani de la moartea lui Hasdeu”, în Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, ediție de Mircea Handoca, Editura Junimea, Iași, 1987, pp. 105–110 (scriere inedită).

ARTICOLE ÎN LIMBI STRĂINE

„Actualité de la mythologie”, in Critique, nr. 43, 1950, pp. 236–243.
„Alchemy”; „Androgynes”; „Initiation”; „Shamanism”; „Yoga”, in Mircea Eliade (ed.), The Encyclopedia of Religion, 16 vol., Macmillan, New York și Londra, 1987.
„Alchemy and Science in China”, in History of Religions, nr. 10, 1970, pp. 178–182.
„Ancêtres (culte des)”, „Chamanisme”, „Création”, „Les mythes de la création”, „Déluge (Mythes du)”, „Dieux et Déesses”, „Enfers et Paradis”, in Encyclopedia Universalis, Paris, 1968.
„Architecture sacrée et symbolisme”, in Constantin Tacou (ed.) Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’Herne, Paris, 1978, pp. 141–156.
„Bauopfer”, „Berge”, „Heilige”, „Chaos”, „Drache”, „Ei”, „Erde”, „Initiation”, „Lebensbaum”, „Mond”, „Neujahr”, „Pferd”, „Rites de passage”, „Schamanismus”, „Yoga”, in Die Religion in Geschichte und Gegenwart. Handwörtebuch für Theologie und Religionswissenschaft, eds. Kurt Galling et al., 7 vol., J.C.B. Mohr, Tübingen, 1957–1965.
„Blaga, L.”, „Ionescu, N.”, „Rădulescu‐Motru, C.”, „Rumanian Philosophy”, in Encyclopedia of Philosophy, ed. P. Edwards, 8 vol., Macmillan, New York, 1972.
Les Bohémiennes (nuvelă), in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’Herne, Paris, 1978, pp. 293–312.
„Centre du monde, temple, maison”, in Giuseppe Tucci (ed.), Le symbolisme cosmique des monuments religieux, ISMEO, Roma, 1957, pp. 57–82.
„Cosmological Homology and Yoga”, in Journal of the Indian Society of Oriental Art, Calcutta, 1937, pp. 188–203.
„Divinities: Art and Divine”, in Encyclopedia of World Art, vol. IV, McGraw‐Hill, Londra și New York, 1961, pp. 382–387.
„Durohâma and the «waking dream»”, in K. Bharatha Iyer (ed.), Art and Thought. A Volume in Honor of the Late Dr. Ananda K. Coomaraswamy, Luzac and Company, Londra, 1947, pp. 203–213.
„Encounters at Ascona”, in Joseph Campbell (ed.), Spiritual Disciplines, Erano Yearbook, nr. 4, Bollingen Series, 30, Pantheon Books, New York, 1960, pp. xvii–xxi.
„The Forge and the Crucible: A Postscript”, in History of Religions, nr. 8, 1968, pp. 74–88.
„Hierophany” (with Lawrence Edward Sullivan), in Mircea Eliade (ed.), Encyclopedia of Religion, vol. I, Macmillan, New York și Londra, 1987, pp. 313–317.
„Historical Events and Structural Meaning in Tension”, in Criterion, nr. 6, 1967, pp. 29–31.
„History of Religion and «Popular» Cultures”, in History of Religions, nr. 20, 1980, pp. 1–26.
„Kosmogonische Mythen und magische Heilung”, in Paideuma, vol. VI, 1956, pp. 194–204.
„Literary Imagination and Religious Structure”, in David Carrasco și Jane Marie Swanberg (ed.), Waiting for the Dawn. Mircea Eliade in Prospective, Westview Press, Boulder, Londra, 1985, pp. 17–24.
„Marc Chagall et l’amour du cosmos”, in XXe Siècle, nr. 29, 1967, pp. 137–139.
„Metallurgy, Magic and Alchemy”, in Revue des Études Religieuses, nr. 1, 1938, pp. 85–129.
„Myth, Nineteenth and Twentieth Centuries”, in Dictionary of the History of Ideas, vol. III, Scribner’s, New York, 1973, pp. 307–318.
„Le Mythe de l’alchemie”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’Herne, Paris, 1978, pp. 157–167.
„Mythe et pensée mystique”, in L’univers fantastique des mythes, Les Presses de la Connaissance, Paris, 1976, pp. 12–29.
La mytologie primitive, in Revue Générale des Publications Françaises et Etrangères, nr. 27, 1948, pp. 708–717.
„Notes for a Dialogue”, in John Boswell Cobb (ed.), The Theology of Altizer. Critique and Response, Westminster, Philadelphia, 1970, pp. 234–241.
„On Prehistoric Religions”, in History of Religions, nr. 14, 1974, pp. 140–147.
„Origines et diffusion de la civilisation”, in Critique, nr. 29, 1948, pp. 897–908.
„Phénoménologie de la Religion et Sociologie religieuse”, in Critique, nr. 39, 1949, pp. 713–720.
„Pour une histoire générale des religions indo‐européennes”, in Economies. Sociétés. Civilisations, nr. 4, 1949, pp. 183–191.
„La Poursuite de l’Absolu”, in L’ Express, nr. 1468, 1 septembrie 1979, pp. 64–70.
„Preface”, in Kees Willem Bolle, The Persistence of Religion. Studies in the History of Religions, supliment al Numen, nr 8, E.J. Brill, Leiden, 1965.
„Preface”, in Mircea Eliade (ed.), The Encyclopedia of Religion, vol. I, Macmillan, New York și Londra, 1987, pp. ix–xii.
„Preface”, in Thomas N. Munson, Reflective Theology. Philosophical Orientations in Religion, Yale University Press, New Haven, Londra, 1968, pp. vii–xi.
„Présentación”, in Douglas Allen, Mircea Eliade y el fenómeno religioso, Ediciones Cristianidad, Madrid, 1985, pp. 13–15.
„Le problème du chamanisme”, in Revue de l’Histoire des Religions, nr. 131, 1946, pp. 5–52.
„Recenzie: E.E. Evans Pritchard, Theories of Primitive Religion, Clarendon Press, Oxford and Oxford University Press, New York, 1965”, in American Anthropologist, nr. 68, 1976, pp. 1518–1519.
„Recent Works on Prehistoric Religion”, in History of Religions, nr. 16, 1976, pp. 178–185.
„Recent Works on Shamanism. A Review Article”, in History of Religions, nr. 1, 1961, pp. 152–186.
„Religione”, in Enciclopedia del Novecento, Istituto per l’Enciclopedia Italiana, Roma, 1980, pp. 121–133.
„Ces religions dont nous heritons. Un dialogue entre Mircea Eliade et Georges Dumézil”, in Les Nouvelles Littéraires, nr. 56, 27 octom‐ brie – 2 noiembrie 1978, pp. 17–18.
„Les religions des mystères dans les publications récentes”, in Revue Internationale de synthèse orthodoxe, nr. 1, 1928, pp. 117–131.
„The Sacred in the Secular World”, in Cultural Hermeneutics, nr. 1, 1973, pp. 101–113.
„Sacred Tradition and Modern Man. A Conversation with Mircea Eliade”, in Myth and the Quest for Meaning, nr. 1, 1976, pp. 74–80.
„Science, idéalisme et phénomènes paranormaux”, in Revue Générale des Publications Françaises et Étrangères, nr. 23, 1948, pp. 315–323.
„Les Sept Pas du Bouddha”, in Pro Regno pro Santuario. Hommage à Van der Leeuw, G. F. Callenbach, Nijkerk, 1950, pp. 169–175.
„South American High Gods, Part I”, in History of Religions, nr. 8, 1969, pp. 338–354.
„South American High Gods, Part II”, in History of Religions, nr. 10, 1971, pp. 234–266.
„La Souveranité et la religion indo‐européenne”, in Critique, nr. 35, 1949, pp. 342–349.
„Structure et fonctions du mythe”, in Civiltà delle macchine – Religione e Cultura, nr. 4–6, 1979, pp. 46–48.
„Structure et fonction du mythe cosmogonique”, in La naissance du monde, Source Orientales, 1, Seuil, Paris, 1959, pp. 471–495.
„Structures and Changes in the History of Religion”, in Carl H. Kraeling și Robert M. Adams (ed.) City Invincible, University of Chicago Press, Chicago, 1960, pp. 351–366.
„Le symbolisme des ténèbres dans les religions archaïques”, in AA. VV., Polarités du symbole, Coll. „Études Carmélitaines”, 39, Desclée de Brouwer, Paris, 1960, pp. 15–28.
„Symbolisme et histoire des religions”, in Critique, nr. 83, 1954, pp. 323–337.
„Van der Leeuw et la phénoménologie”, in Critique, nr. 39, 1949, pp. 713–720.

BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ

CĂRȚI DE AUTOR

Acterian, Arșavir, Eliade. Ionescu, ediție de Fabian Anton, Editura Eikon, Cluj‐Napoca, 2003.
Allen, Douglas, Mircea Eliade et le phénoméne religieux, Payot, Paris, 1982.
Allen, Douglas, Structure and Creativity in Religion. Hermeneutics in Mircea Eliade’s Phenomenology and New Directions, Religion and Reason, 14, Mouton Publishers, Haga, Paris, New York, 1978.
Allen, Douglas și Dennis Doeing, Mircea Eliade: An Annotated Bibliography, Garland Publishers, New York și Londra, 1980.
Allen, Douglas, Mit și religie la Mircea Eliade, traducere de Liviu Costin, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj‐Napoca, 2011.
Alexandrescu, Sorin, Mircea Eliade, dinspre Portugalia, Editura Humanitas, București, 2006.
Al‐George, Sergiu, Arhaic și universal. India în conștiința culturală românească, Editura Eminescu, București, 1981.
Altizer, Thomas, Mircea Eliade and the Dialectic of the Sacred, Westminster Press, Philadelphia, 1963.
Arcade, Leonid Mămăligă; Ion Manea și Elena Stamatescu, Homo religiosus. To honor Mircea Eliade, The Mircea Eliade Research Institute, U.S.A., 1990.
Arcella, Luciano; Paola Pisi și Roberto Scagno (ed.), Confronto con Mircea Eliade. Archetipi mitici e identità storica, Jaca Book, Milano, 1998.
*****, Il problema dell’esperienza religiosa, Lucrările Congresului al XV‐lea de Studii Filosofice din Gallarate, 1960, Morcelliana, Brescia, 1961.
*****, Mircea Eliade. Dialogues avec le Sacré, Homo religio‐ sus – Cahiers d’Études pour la Redécouverte du Sacré, Éditions N.A.D.P., Meudon, 1987.
*****, Mircea Eliade e Georges Dumézil, in Dario M. Così (ed.), Lucrările simpozionului Dalla fenomenologia delle religioni al pensiero religioso del mondo classico, Sargon, Padova 1994.
*****, Mircea Eliade e les horizons de la culture, Lucrările colocviului internațional din Aix‐en‐Provence, 3–5 mai 1984, Université de Provence, Aix‐en‐Provence, 1984.
*****, Lucrările conferinței pe tema: Mircea Eliade e le religioni asiatiche, ediție de Gherardo Gnoli, I.M.E.O, Roma, 1989. AA. VV., „Mircea Eliade. Storia, Mito e Sacro”, în Diorama Letterario, nr. 109, 1987, pp. 2–34.
*****, „Mircea Eliade”, in Caiete Critice, nr. 1–2, 1988, pp. 5–240.
Badea, Gabriel, Arta modernă ca artă a memoriei: Eliade și Borges, Editura Universității din București, București, 2015.
Bădiliță, Cristian (ed.), Eliadiana, Editura Polirom, Iași, 1997.
Borbely, Ștefan, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Biblioteca Apostrof, Cluj‐Napoca, 2003.
Bucaro, Giuseppe, Filosofia della religione. Forme e figure. La riflessione sul „senso” del fatto religioso da Spinoza a Nietzsche, da Bloch a Eliade, Città Nuova Editrice, Roma, 1986.
Călinescu, Matei, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, Editura Polirom, Iași, 2002.
Carrasco, David și Jane Marie Swanberg (ed.), Waiting for the Dawn. Mircea Eliade in Perspective, Westview Press, Boulder, Londra, 1985.
Casadio, Giovanni, Șamanismul înainte și după Mircea Eliade, Editura Cartex 2000, București, 2025.
Castelli, Enrico, Le Sacré. Études et recherches, Lucrările colocviului organizat de Centre International d’Études Humanistes et par l’ Institut d’ Études Philosophiques de Rome, 4–9 ianuarie 1974, Aubier Montaigne, Paris, 1974.
Culianu, Ioan Petru, Dialoguri întrerupte. Corespondență Mircea Eliade – Ioan Petru Culianu, ediție de Tereza Culianu‐ Petrescu și Dan Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2004.
Culianu, Ioan Petru, Mircea Eliade, traducere de Florin Chirițescu și Dan Petrescu, Editura Polirom, Iași, 2004.
Dan, Elena, Mircea Eliade. Codul nuvelelor fantastice, Editura Historia, București, 2008.
Dancă, Viliu, Sacro e simbolo in Mircea Eliade, Editura Sapientia, Iași, 2004.
Dancă, Wilhelm, Fascinația sacrului. De la Mircea Eliade la Papa Ioan Paul al II‐lea, Editura Sapientia, Iași, 2002.
Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade. Definitio sacri, Editura Ars Longa, Iași, 1998.
Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade: Definitio sacri, ediția a II-a, Editura Spandugino, București, 2022.
Dancă, Wilhelm (ed.), Religion, the Sacred and Hospitality, The Council for Research in Values and Philosophy, Washington, D.C., 2016.
Dancă, Wilhelm, Și cred, și gândesc. Viitorul unui dialog controversat, Editura Spandugino, București, 2021.
Da Silva, Antonio Barbosa, The Phenomenology of religion as a philosophical problem. An analysis of the theoretical background of the phenomenology of religion, in general, and of M. Eliade’s phenomenological approach, in particular, Gleerup, Lund, 1982.
Devi, Maitreyi, Dragostea nu moare (roman), traducere de Ștefan Dimitriu și Theodor Handoca, Editura Amaltea, București, 1999.
Dubuisson, Daniel, Mitologie del XX Secolo. Dumézil, Lévi‐Strauss, Eliade, Dedalo, Bari, 1994.
Duchêne, Henri, Le Thème du Temps dans l’œuvre de Mircea Eliade, Université Catholique de Louvain, Louvain, 1965.
Duddley III, Guilford, Religion on Trial. Mircea Eliade and his Critics, Temple University Press, Philadelphia, 1977.
Düerr, Hans Peter, Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984.
Düerr, Hans Peter, Sehnsucht nach dem Ursprung: zu Mircea Eliade, Syndikat, Frankfurt a.M., 1983.
Fânaru, Sabina, Eliade prin Eliade, Editura Univers, București, 2003.
Fânaru, Sabina, Revelațiile intimității. Studii despre Mircea Eliade, Editura Paralela 45, București, 2015.
Fiore, Crescenzo, Storia sacra e storia profana in Mircea Eliade, Bulzoni Editore, Roma, 1986.
Girardot, Norman J. și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade, Seabury Press, New York, 1982.
Gligor, Mihaela și Mac Linscott Ricketts (ed.), Întâlniri cu Mircea Eliade, Editura Humanitas, București, 2007.
Gligor, Mihaela și Liviu Bordaș (ed.), Postlegomena la Felix Culpa. Mircea Eliade și antisemitismul, 2 vol., Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj‐Napoca, 2012–2013.
Glodeanu, Gheorghe, Fantasticul lui Mircea Eliade, Editura Gutinul, Baia Mare, 1993.
Glodeanu, Gheorghe, Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 2001.
Gnoli, Gherardo (ed.), Mircea Eliade e le religioni asiatiche, ISMEO, Roma, 1989.
Guimarães, André Eduardo, O Sagrado e a História. Fenômeno religioso e valorização da história à luz do anti‐historicismo de Mircea Eliade, Dissertatio ad Lauream in Facultate Philosophiae Pontificiae Universitatis Gregorianae, Roma, 1989.
Handoca, Mircea, Câteva ipostaze ale unei personalități proteice, Editura Minerva, București, 1992.
Handoca, Mircea, Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Editura Humanitas, București, 1998.
Handoca, Mircea (ed.), „Dosarul” Mircea Eliade, 14 vol., Editura Curtea Veche, București, 1998–2008.
Handoca, Mircea, Eliade și Noica, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 2002.
Handoca, Mircea, Mircea Eliade. Contribuții bibliografice, Societatea literară „Relief românesc”, București, 1980. Handoca, Mircea, Mircea Eliade și contemporanii săi, Editura Lider, București, 2009.
Handoca, Mircea (ed.), Mircea Eliade și corespondenții săi, vol. I, Editura Minerva, București, 1993.
Handoca, Mircea, Mircea Eliade. Pagini regăsite, Editura Lider, București, 2008.
Handoca, Mircea, Pro Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 2000.
Handoca, Mircea, Viața lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 2000.
Idel, Moshe, Mircea Eliade. De la magie la mit, traducere de Maria‐Magdalena Anghelescu, Editura Polirom, Iași, 2014.
Ionescu, Nae, Prelegeri de filosofia religiei, ediție de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof, Cluj‐Napoca, 1994.
Ionescu, Nae, Problema mântuirii în Faust al lui Goethe, ediție de Dora Mezdrea, Editura Anastasia, București, 1996.
Ionescu, Nae, Roza Vânturilor, ediție de Mircea Eliade, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1990.
Kant, Immanuel, Religia în limitele rațiunii pure, traducere de Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 2004 [1974].
Kitagawa, Joseph Mitsuo (ed.), The History of Religions: Essays on the Problem of Understanding, University of Chicago Press, Chicago, 1967.
Kitagawa, Joseph Mitsuo (ed.), The History of Religions. Retrospect and Prospect, Macmillan, New York și Londra, 1985.
Kitagawa, Joseph Mitsuo, În căutarea unității. Istoria religioasă a omenirii, traducere de Cornelia Dumitru, Editura Humanitas, București, 1994 [1990].
Kitagawa, Joseph Mitsuo și Charles Long (ed.), Myths and symbols. Studies in honor of Mircea Eliade, The University of Chicago Press, Chicago, 1969.
Laignel‐Lavastine, Alexandra, Il fascismo rimosso: Cioran, Eliade, Ionesco. Tre intellettuali rumeni nella bufera del secolo, traducere de Laura Verrani, UTET, Torino, 2012.
Lessa, William Armand, „Recenzie: M. Eliade, The Sacred and the Profane: The Nature of Religion, Brace and Co., New York, 1959”, în American Anthropologist, nr. 61, 1959, pp. 1146–1147.
Van der Leeuw, Gerardus, La Religion dans son essence et ses manifestations, Payot, Paris, 1948.
Lotreanu, Ion, Introducere în opera lui Mircea Eliade, Editura Minerva, București, 1980.
Magnani, Giovanni, Filosofia della Religione, PUG, Roma, 1982.
Magnani, Giovanni, Metodologia fenomenologica interdisciplinare delle scienze della religione, PUG, Roma, 1996.
Magnani, Giovanni, Introduzione storico‐fenomenologica allo studio della religione. I. Prestoria e storia, metodo, teorie e realtà, PUG, Roma, 1989.
Malinowski, Bronisław, Magie, știință și religie, traducere de Nora Vasilescu, Editura Moldova, Iași, 1993 [1925].
Marino, Adrian, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 1980.
Mariotti, Alessandro, Mircea Eliade. Vita e pensiero di un maestro d’ iniziazioni, Castelvecchi Editore, Roma, 2007.
Meslin, Michel, Pour une science des religions, Seuil, Paris, 1973.
Meslin, Michel, Știința religiilor, traducere de Suzana Russo, Editura Humanitas, București, 1993.
Mincu, Marin și Roberto Scagno (ed.), Mircea Eliade e l’ Italia, Jaca Book, Milano, 1987.
Moretta, Angelo, Mituri antice și mitul progresului, traducere de V. Alistar, Editura Tehnică, București, 1994 [1990].
Müller, Hannelore, Der frühe Mircea Eliade. Sein rumänischer Hintergrund und die Anfänge seiner universalistichen Religionsphilosophi, Lit Verlag, Munster, 2004.
Mutti, Claudio, Mircea Eliade, Legiunea și noua inchiziție, ediție de Răzvan Codrescu, Editura Vremea, București, 2001.
Otto, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ioan Milea, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 1996 [1923].
Otto, Rudolf, Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, traducere de Ioan Milea, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 1996 [1926].
Răsuceanu, Andreea, Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, Editura Humanitas, București, 2013.
Rennie, Bryan, (ed.), The International Eliade, State University of New York Press, Albany, 2007.
Reschika, Richard, Introducere în opera lui Mircea Eliade, tradu‐ cere de Viorica Nișcov, Editura Saeculum I.O., București, 2000.
Ricketts, Mac Linscott, Mircea Eliade: The Romanian Roots, 1907–1945, 2 vol., Boulder, New York, 1988.
Ricœur, Paul, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, traducere de Horia Lazăr, Editura Echinox, Cluj‐Napoca, 1999.
Ricœur, Paul, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, traducere de Magdalena Popescu și Valentin Protopopescu, Editura Trei, București, 1998.
Ricœur, Paul, Istorie și adevăr, traducere de E. Niculescu, Editura Anastasia, București, 1996 [1955].
Ricœur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001.
Ricœur, Paul, Sinele ca un altul, traducere de Alina‐Daniela Marinescu și Paul Marinescu, Editura Spandugino, București, 2016.
Ries, Julien și Natale Spineto (ed.), Esploratori del pensiero umano. Georges Dumézil e Mircea Eliade, Jaca Book, Milano, 2000.
Ries, Julien, Il Sacro nella storia religiosa dell’umanità, Jaca Book, Milano, 1990.
Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Vremea, București, 2005.
Saliba, John A., Homo religiosus in Mircea Eliade. An Anthropological Evaluation, E.J. Brill, Leiden, 1976.
Scagno, Roberto, Libertà e Terrore della Storia. Genesi e significato dell’antistoricismo di Mircea Eliade, f.e., Torino, 1982.
Scagno, Roberto, Religiosità cosmica e cultura tradizionale nel pensiero di Mircea Eliade, Tesi di Laurea, Università degli Studi di Torino, Facoltà di Lettere e Filosofia, Torino, 1972–1973.
Scarlat, Cristina, Mircea Eliade. Hermeneutica spectacolului. I. Convorbiri, Editura Timpul, Iași, 2008.
Simion, Eugen, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005.
Solomovici, Teșu, Mircea Eliade și evreii. Din culisele unui divorț istoric, Editura Teșu, București, 2007.
Spineto, Natale, Mircea Eliade. Istoric al religiilor. Cu o corespondență inedită Mircea Eliade – Károly Kerényi, Editura Curtea Veche, București, 2009.
Stănescu, Gabriel (ed.), Mircea Eliade în conștiința contemporanilor din exil, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, 1994.
Stuparu, Lorena, Simbol și recunoaștere la Mircea Eliade. Semnificații religioase, politice și estetice, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, București, 2017.
Tacou, Constantin (ed.), Mircea Eliade, Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’ Herne, Paris, 1978.
Terrin, Aldo Natale, Introduzione allo studio comparato delle religioni, Morcelliana, Brescia, 1991.
Terrin, Aldo Natale, New Age. La reliosità del postmoderno, Edizione Dehoniane, Bologna, 1993.
Tolcea, Marcel, Eliade, ezotericul, EST Editeur, Timișoara, 2012.
Țurcanu, Florin, Mircea Eliade. Prizonierul istoriei, traducere de Monica Anghel și Dragoș Dodu, Editura Humanitas, București, 2007.
Țuțea, Petre, Mircea Eliade, ediție de Tudor B. Munteanu, Editura Eikon, Cluj‐Napoca, 2007.
Ungureanu, Cornel, Mircea Eliade și literatura exilului, Editura Viitorul Românesc, București, 1995.
Van der Leeuw, Gerardus, La Religion dans son essence et ses manifestations, Payot, Paris, 1948.
Wunenburger, Jean Jacques, Le Sacré, PUF, Paris, 1981.

ARTICOLE

Allen, Douglas, „L’ermeneutica di M. Eliade e la storia delle religioni”, in Julien Ries și Natale Spineto (ed.), Esploratori del pensiero umano. Georges Dumézil e Mircea Eliade, Jaca Book, Milano, 2000, pp. 322–329.
Allen, Douglas, „Fenomenologia della religione”, in Mircea Eliade (ed.), Enciclopedia delle religioni, vol. V, Marzorati‐ Jaca Book, Milano, 1995, pp. 159–171.
Allen, Douglas, „Ist Eliade antihistorisch?”, in Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 106–127.
Allen, Douglas, „Phenomenological Method and the Dialectic of the Sacred”, in Norman J. Girardot și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade, The Seabury Press, New York, 1982, pp. 70–81.
Alles, D. Gregory, Wach, Eliade, and the critique from totality, in Numen, nr. 35, 1988, pp. 108–138.
Alexandrescu, Sorin, „Mircea Eliade. La narrazione contro il significato”, in Marin Mincu și Roberto Scagno (ed.), Mircea Eliade e l’Italia, Jaca Book, Milano, 1987, pp. 297–312.
Al‐George, Sergiu, „Temps, Histoire et Destin”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’Herne, Paris, 1978, pp. 341–346.
Altizer, Thomas, „Geschichte und Apokalypse”, in Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 146–163.
Altizer, Thomas, „Mircea Eliade and the Death of God”, in Cross Currents, nr. 29, 1979, pp. 257–268.
Baird, D. Robert, „Normative Elements in Eliade’s Phenomenology of Symbolism”, in Union Seminary Quartely Review, nr. 25, 1970, pp. 505–516.
Balotă, Nicolae, „Un hermeneut al secolului XX: Mircea Eliade, explorator al mitului”, in Euphorion, 1969, pp. 412–448.
Baltag, Cezar, „Paradigma eliadiană. Postfață”, in Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Editura Științifică, București, 1991, pp. 331–352.
Berner, Ulrich, „Universalgeschichte und kreative Hermeneutik. Reflexionen anhang des Werkes von Mircea Eliade”, in Saeculum, nr. 32, 1981, pp. 221–241.
Bianchi, Ugo, „Einige methodologische Überlegungen zu Mircea Eliade als Religionshistoriker”, in Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 95–105.
Bosio, Franco, „Implicazioni filosofiche della storia delle religioni in Mircea Eliade”, in Il Pensiero, nr. 14, 1969, pp. 71–76.
Brelich, Angelo, „Recenzie: M. Eliade, Immages et Symboles. Essai sur le symbolisme magico‐religieux, Gallimard, Paris 1952”, in Studi e Materiali di Storia delle religioni, nr. 24–25, 1953– 1954, pp. 237–240.
Brennan, Walter, „Homology as Platonic Device in the Thought of Mircea Eliade”, in Listening, nr. 21, 1986, pp. 79–93.
Brown, F. Robert, „Eliade on Archaic Religion: Some Old and New Criticisms”, in Studies in Religion, nr. 10, 1981, pp. 429–449.
Bussagli, Mario, „Mircea Eliade: ricordo e valutazione storica”, in Storia Contemporanea, nr. 18, 1987, pp. 715–730.
Cain, Seymour, „Mircea Eliade: Attitudes Toward History”, in Religious Studies Review, nr. 6, 1980, pp. 13–16.
Cain, Seymour, „Mircea Eliade”, in International Encyclopedia of the Social Sciences. Biographical Supplement, nr. 18, 1979, pp. 166–172.
Cain, Seymour, „Poetry and Truth: The Double Vocation in Eliade’s Journals and Other Autobiographical Writings”, in Norman J. Girardot și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholary and Literary Worlds of Mircea Eliade, The Seabury Press, New York, 1982, pp. 87–103.
Caprettini, Gian Paolo, „Il valore testuale e culturale dei simboli”, in Marin Mincu și Roberto Scagno (ed.), Mircea Eliade e l’ Italia, Jaca Book, Milano, 1987, pp. 213–220.
Călinescu, Matei, „Eine philosophische Deutung von Mircea Eliades Erzählung «Auf der Mântuleasa Strasse»”, în Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 337–344.
Călinescu, Matei, „Fantastic and Interpretation in three of Mircea Eliade’s Novellas: «The Cape», «Youth Without Youth», and «Nineteen Roses»”, in Agora, nr. 2, 1988, pp. 210–225.
Călinescu, Matei, „The Function of the Unreal: Reflections on Mircea Eliade’s Short Fiction”, in Norman J. Girardot și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade, The Seabury Press, New York, 1982, pp. 138–161.
Călinescu, Matei, „Imagination et sens. Attitudes «esthétiques»”, in Constantin Tacou (ed.) Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’ Herne, Paris, 1978, pp. 364–374.
Călinescu, Matei, „Mircea Eliade’s Journals”, in The Denver Quartely, nr. 12, 1977, pp. 313–315.
Chirpaz, François, „L’expérience du sacré selon Mircea Eliade”, in Études, nr. 6, 1984, pp. 789–801.
Cioculescu, Șerban, „Un «Itinerariu spiritual»”, in Mircea Eliade, Profetism românesc 1, ediție de Alexandru V. Diță, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1990, pp. 63–67.
Cioran, Emil, „Les debuts d’une amitié”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’Herne, Paris, 1978, pp. 259–263.
Colpe, Carsten, „Sacro e Profano”, in Mircea Eliade (ed.), Enciclopedia delle Religioni, vol. I, Marzorati‐Jaca Book, Milano, 1993, pp. 491–507.
Cronin, Edward J., „Eliade, Joyce, and the «Nightmare of History»”, in Journal of the American Academy of Religion, nr. 50, 1982, pp. 435–448.
Culianu, Ioan Petru, „Mircea Eliade at the Crossroad of Anthro pology”, in Neue Zeitschrift für systematische Theologie und Religionswissenschaft, nr. 27, 1985, pp. 123–131.
Culianu, Ioan Petru, „Mircea Eliade und die blinde Schildkröte”, in Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 216–243.
Culianu, Ioan Petru, „Recenzie: M. Eliade, La nascita mistica. Riti e simboli d’ iniziazione, Morcelliana, Brescia, 1974”, in Aevum, nr. 52, 1978, pp. 159–160.
Culianu, Ioan Petru, „Recenzie: M. Eliade, La Nostalgia delle origini. Storia e significato nella religione, Morcelliana, Brescia, 1972”, in Aevum, nr. 49, 1975, pp. 584–585.
Culianu, Ioan Petru, „Recenzie: M. Eliade, Occultism, Witchcraft, and Cultural Fashions. Essays in Comparative Religions, University of Chicago Press, Chicago‐London, 1976”, in Aevum, nr. 52, 1978, pp. 596–598.
Culianu, Ioan Petru, „Recenzie: M. Eliade, Religions Australiennes, Payot, Paris, 1972”, in Aevum, nr. 48, 1974, pp. 592–593.
Culianu, Ioan Petru, „Recenzie: A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj‐Napoca, 1980”, in Aevum, nr. 54, 1980, pp. 541–543.
Dancă, Wilhelm, „Mircea Eliade și dialogul ecumenic. O contribuție la biografia integrală a savantului român”, în Mesagerul Sfântului Anton, ianuarie – februarie 1997, pp. 24–26.
Dancă, Wilhelm, „Mircea Eliade. 10 ani de la moarte”, in Actualitatea creștină, nr. 19, 1996, pp. 6–8.
Dancă, Wilhelm, „Mircea Eliade. 90 de ani de la naștere”, in Mesagerul Sfântului Anton, mai – iunie 1997, pp. 20–21.
Dancă, Wilhelm, „Mircea Eliade, un creștin care venea din Răsărit și se îndrepta spre Apus”, in Actualitatea creștină, nr. 13–14, 1998, pp. 20–21.
Dancă, Wilhelm, „Misterele lui Mircea Eliade”, in Altarul Banatului, nr. 10–12, 1997, pp. 53–61.
Dancă, Wilhelm, „Omul nu poate trăi fără sacru”, in Almanahul Presa Bună, Editura Presa Bună, Iași, 1999, pp. 173–180.
Dancă, Wilhelm, „The Origin of the Concept of Mysticism in the Thought of Mircea Eliade”, in Bryan Renni (ed.), The International Eliade, State University Press of New York, Albany, 2007, pp. 209–228.
Dancă, Wilhelm, „Mircea Eliade’s prophecies on the future of Christianity”, in Identidad y missión de las Universidades católicas, Lucrările Congresului Mondial al Universităților Catolice, Ávila, Spania, 12–14 august 2011, pp. 471–486.
Dancă, Wilhelm, „Tolerance, Dialogue and Hospitality in Europe, Today”, in Caietele Institutului Catolic, nr. 24, 2016, pp. 7–22.
Dancă, Wilhelm, „Transcendența sacrului la Mircea Eliade. Sacrul – categorie echivocă” (I), in Cronica, nr. 21–22, noiembrie 1996, p. 14.
Dancă, Wilhelm, „Transcendența sacrului la Mircea Eliade. Sacrul și metoda” (II), in Cronica, nr. 23–24, decembrie 1996, p. 6.
Dancă, Wilhelm, „Transcendența sacrului la Mircea Eliade. Sacrul și istoria religiilor” (III), in Cronica, nr. 1–2, ianuarie 1997, p. 6.
Dancă, Wilhelm, „Transcendența sacrului la Mircea Eliade. Sacrul și simbolul” (IV), in Cronica, nr. 3–4, februarie 1997, p. 6.
De Martino, Ernesto, „Recensione a M. Eliade, Techniques du Yoga”, in Studi e materiali di storia delle religioni, nr. 21, 1948, pp. 130–132.
De Martino, Ernesto, „Prefazione”, in Mircea Eliade, Trattato di Storia delle Religioni, Boringhieri, Torino, 1970, pp. xi–xiv.
De Martino, Ernesto, „Recenzie: M. Eliade, Le mythe de l’éternel retour. Archétypes et répétition, Gallimard, Paris, 1949; Psychologie et histoire des religions, à propos du symbolisme du «Centre»”, in Eranos Jahrbuch, nr. 19, 1951,
De Martino, Ernesto, „Recenzie: M. Eliade, Le chamanisme et les techniques archaïques de l’extase, Payot, Paris, 1951”, in Studi e Materiali di Storia delle Religioni, nr. 23, 1951–1952, pp. 148–155.
Di Nola, Alfonso Maria, „Mircea Eliade e l’antisemitismo”, in La Rassegna mensile di Israele, nr. 43, ianuarie – februarie 1977, pp. 12–15.
Duddley III, Guilford, „Eliade und Jung. Der Geist von Eranos”, in Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 35–48.
Dumézil, Georges, „Préface”, in Mircea Eliade, Traité d’ histoire des religions, Payot, Paris, 1975.
Dumézil, Georges, „Préface”, in Mircea Eliade, Images et symbo‐ les. Essai sur le symbolisme magico‐religieux, Gallimard, Paris, 1952.
Dunn, John A., „Recenzie: M. Eliade, Australian Religion: An Introduction, Symbol, Myth, and Ritual Series, Cornell University Press, Ithaca, 1973”, in American Anthropologist, nr. 78, 1976, p. 692.
Durand, Gilbert, „Mircea Eliade et l’anthropologie profonde”, in Constantin Tacou (ed.) Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’ Herne, Paris, 1978, pp. 92–96.
Étienne, Jacques, „La morphologie du sacré: remarques sur le «Traité» de Mircea Eliade”, in Miscellanea Albert Dondeyne, Ephemerides Theologicae Louvaniense, Duculot, Gembloux 1974, pp. 233–240.
Fiore, Crescenzo, „Mito, tempo e ideologia in Mircea Eliade”, in Miscellanea Francescana, nr. 84, 1984, pp. 20–46.
Girardot, Norman J., „Introduction. Imagining Eliade: A Fondness for Squirrels”, in Norman J. Girardot și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade, Seabury Press, New York, 1982, pp. 1–16.
Handoca, Mircea (ed.), „Din Arhiva «Mircea Eliade». Corespondență de la Mc. L. Ricketts (I)”, in Viața Românească, nr. 7–8, 1994, pp. 95–100.
Keshavjee, Shafique, „Totalité, paradoxe et liberté dans l’œuvre de Mircea Eliade”, in Leonid Mămăligă Arcade, Ion Manea și Elena Stamatescu (ed.), Homo religiosus, The Mircea Eliade Research Institute, S.U.A., 1990, pp. 255–276.
Kim,Jay J., „Hierophany and History”, in Journal of the American Academy of Religion, nr. 40, 1972, pp. 334–348.
Kitagawa, Joseph Mitsuo, „Eliade, Mircea”, in Mircea Eliade (ed.), Enciclopedia delle religioni, vol. V, Marzorati‐Jaca Book, Milano, 1995, pp. 132–138.
Kitagawa, Joseph Mitsuo, „Recenzie: M. Eliade, The Forbiden Forest, University of Notre Dame Press, Notre Dame, London, 1978”, in Myth and the Quest for Meaning, nr. 3, 1978, pp. 112–114.
Lanternari, Vittorio, „Ripensando a Mircea Eliade”, in La Critica Sociologica, nr. 79, 1986, pp. 67–82.
Lanternari, Vittorio, „Con Dubuisson ripensando a Mircea Eliade”, in Daniel Dubuisson, Mitologie del XX Secolo. Dumézil, Lèvi‐Strauss, Eliade, Dedalo, Bari, 1995, pp. 13–23.
Lessa, William Armand, „Recenzie: M. Eliade, Patterns in Comparative Religion, Sheed and Ward, New York, 1958”, in American Anthropologist, nr. 61, 1959, pp. 122–123.
Libby, Dorothy, „Recenzie: M. Eliade, Birth and Rebirth: The Religious Meanings of Initiation in Human Culture, Harper and Brothers, New York 1958”, in American Anthropologist, nr. 61, 1959, pp. 688–689.
Long, Charles, „Le sens de l’œuvre de Mircea Eliade pour l’homme moderne”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’ Herne, nr. 33, Éditions de l’ Herne, Paris, 1978, pp. 224–230.
Luppi, Myriam, „Le Temps dans Forêt Interdite”, in AA. VV., Mircea Eliade et les horizons de la culture, Aix‐en‐Provence, Université de Provence, 1985, pp. 225–238.
Marino, Adrian, „Mircea Eliade’s Hermeneutics”, in Norman J. Girardot și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade, Seabury Press, New York, 1982, pp. 19–69.
Marino, Adrian, „Orientamenti romeni nell’ermeneutica di Mircea Eliade”, in Marin Mincu și Roberto Scagno (ed.), Mircea Eliade e l’ Italia, Jaca Book, Milano, 1987, pp. 187–193.
Meslin, Michel, „Mircea Eliade et les symboles religieux”, in Leonid Mămăligă Arcade; Ion Manea și Elena Stamatescu (ed.), Homo religiosus, The Mircea Eliade Research Institute, S.U.A., 1990, pp. 21–27.
Moretta, Angelo, „Mircea Eliade și religiile umanității”, in Mircea Eliade, Morfologia Religiilor. Prolegomene, ediție de Mircea Handoca, Editura „Jurnalul literar”, București, 1993, pp. 5–8.
Nemoianu, Virgil, „Mircea Eliade între Chicago și București”, in Suplimentul Litere, arte, idei, nr. 29, iunie 1992.
Noica, Constantin, „Adevăratul înțeles al sacrului”, in Săptămâna Culturală a Capitalei, nr. 261–263, 5, 12, 19 decembrie 1975, p. 3.
Noica, Constantin, „Cei șapte pași ai lui Buddha”, in Viața Românească, nr. 5, 1983, pp. 52–59.
Noica, Constantin, „Hiérophanie et sacralité”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’ Herne, nr. 33, Éditions de l’Herne, Paris, 1978, pp. 105–109.
Noica, Constantin, „Între vocație și voință”, in Vremea, nr. 498, 1937, p. 10.
Noica, Constantin, „Yoga și autorul ei”, in Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, 1937, pp. 202–206.
Oișteanu, Andrei, „Cultură și societate în România interbelică. N. Iorga și M. Eliade sau vechea și noua generație”, in Revista 22, nr. 31–32 și 41–42, 1993.
Oslon, Carl, „Theology of Nostalgie: Reflections on the Theological Aspects of Eliade’s Works”, in Numen, iunie 1989.
Penner, Hans H., Bedeutung und Probleme der religiösen Symbolik bei Tillich und Eliade, in Antaios, nr. 9, 1967, pp. 127–143.
Pettazzoni, Raffaele, „Recenzie: M. Eliade, Traité d’ Histoire des Religions, Payot, Paris, 1949”, in Studi e Materiali di Storia delle Religioni, nr. 22, 1949–1950, pp. 165–167.
Rei, Dario, „Fra storicismo ed ermeneutica religiosa: Note su Mircea Eliade”, in Rivista di storia e letteratura religiosa, nr. 8, 1972, pp. 535–562.
Reno, Stephen, „Hiérophanies, symboles, expériences”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’ Herne, nr. 33, Éditions de l’ Herne, Paris, 1978, pp. 120–127.
Ricardi, Fabio, „L’interpretazione del sacro nell’opera di M. Eliade, I e II”, in Rivista di Filosofia Neoscolastica, nr. 61, 1969, pp. 509–535; nr. 62, 1970, pp. 133–162.
Ricketts, Mac Linscott, „Criterion”, in Hans Peter Düerr (ed.), Die Mitte der Welt. Aufsätze zu Mircea Eliade, Suhrkamp, Frankfurt a.M., 1984, pp. 192–215.
Ricketts, Mac Linscott, „In Defence of Eliade: Toward Bridging the Communications Gap between Anthropology and the History of Religions”, in Journal of Religion and Religions, nr. 3, 1973, pp. 13–34.
Ricketts, Mac Linscott, „Mircea Eliade et la mort de Dieu”, in Constantin Tacou (ed.), Cahiers de l’Herne, nr. 33, Éditions de l’ Herne, Paris, 1978, pp. 110–119.
Ricketts, Mac Linscott, „Mircea Eliade and the Writing of The Forbidden Forest”, in Norman J. Girardot și Mac Linscott Ricketts (ed.), Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade, Seabury Press, New York, 1982, pp. 104–112.
Ricketts, Mac Linscott, „The Nature and Extent of Eliade’s «Jungianism»”, in Union Seminary Quarterly Review, nr. 25, 1970, pp. 211–234.
Ricketts, Mac Linscott, „Recenzie: M. Eliade, No Souvenirs: Journal, 1957‐1969, Harper & Row, New York”, in Myth and the Quest for Meaning, nr. 2, 1977, pp. 98–100.
Ricœur, Paul, „Manifestation et Proclamation”, in Enrico Castelli (ed.), Le Sacré. Études et recherches, Aubier‐Montaigne, Paris, 1974, pp. 57–76.
Ricœur, Paul, „Recenzie: M. Eliade, Histoire des croyances et des idées religieuses. Vol. I, De l’âge de la pierre aux mystères d’ Eleusis, Payot, Paris 1976”, in Religious Studies Review, nr. 2, 1976, pp. 1–4.
Ricœur, Paul, „Le symbole donne à penser”, in L’ Esprit, nr. 7–8, 1959, pp. 60–76.
Ries, Julien, „Orizontul iudeo‐creștin în opera lui Mircea Eliade. Dumnezeu, om, mit și istorie”, in Cristian Bădiliță (ed.), Eliadiana, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 39–46.
Scagno, Roberto, „Convegno su Eliade (I)”, in Alfabeta, nr. 97, 1987, pp. 11–13.
Scagno, Roberto, „Mircea Eliade e la cultura romena interbellica”, in Buletinul bibliotecii române, Freiburg, vol. XIV (XVIII), 1988.
Scagno, Roberto, „Mircea Eliade. Creatività simbolica e storia”, in Mircea Eliade, Spezzare il tetto della casa, ediție de Roberto Scagno, Jaca Book, Milano, 1988, pp. xi–xxi.
Scagno, Roberto, „Morfologia, ermeneutica e concezione della storia in Mircea Eliade”, in Dario M. Così (ed.), Mircea Eliade e Georges Dumézil. Lucrările simpozionului Dalla fenomenologia delle religioni al pensiero religioso del mondo classico, Sargon, Padova, 1994, pp. 29–39.
Schaeffler, Richard, „Religiöse Kreativität und Säkularisierung in Europa seit der Aufklärung”, in Mircea Eliade, Geschichte der religiösen Ideen, ediție de Ioan Petru Culianu, vol. 3/2, Herder/Spektrum, Freiburg im Breisgau, 1994, pp. 410–447.
Schaeffler, Richard, „Der Mythos, die Religion und das Heilige”, in Civiltà delle macchine, nr. 4–6, 1979, pp. 53–64.
Smart, Ninlan, „Beyond Eliade: The Future of Theory in Religion”, in Numen, nr. 25, 1978, pp. 171–183.
Smart, Ninlan, „Recenzie: M. Eliade, A History of Religious Ideas. Vol. I, From the Stone Age to the Eleusinian Mysteries, University of Chicago Press, Chicago, 1978”, in The Journal of Religion, nr. 60, 1980, pp. 67–71.
Spineto, Natale, „Mircea Eliade și redescoperirea gândirii simbolice”, in Cristian Bădiliță (ed.), Eliadiana, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 61–70.
Spineto, Natale, „Les relations entre Mircea Eliade et Raffaele Pettazzoni”, in Mircea Eliade și Raffaele Pettazzoni, L’ histoire des religions a‐t‐elle un sens? Correspondance 1926–1959, ediție de Natale Spineto, Cerf, Paris, 1994, pp. 33–74.
Terrin, Aldo Natale, „Il «Giornale» di M. Eliade. In difesa di un lavoro e di un metodo”, in Studia Patavina. Rivista di Scienze Religiose, nr. 24, 1977, pp. 651–661.
Vernoff, Charles E., „Mircea Eliade and the Fundamental Structures of Religious Life”, in Journal of Dharma, nr. 11, 1986, pp. 147–160.
Watté, Pierre, „Mircea Eliade. Une histoire de l’ imaginaire religieux”, in Revue Nouvelle, nr. 71, 1980, pp. 321–327.
Welbon, G. Richard, „Some Remarks on the Work of Mircea Eliade”, in Acta Philosophica et Theologica, nr. 2, 1964, pp. 465–492.