A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z

Joja, Athanase

(3 iunie 1904, Bucureşti – 8 noiembrie 1972, Bucureşti)

articol de Gim Grecu

Logician şi filosof marxist. Urmează Facultatea de Drept şi cea de Litere, secţia Filologie clasică, la Bucureşti. După obţinerea licenţei în Drept, în 1928, se înscrie ca avocat la baroul Ilfov. De la primele texte publicate, în anii ’30 şi ’40, se încadrează pe linia dialecticii marxist-leniniste. În 1931 se înscrie în Partidul Comunist. În anii de până la instaurarea comunismului activează în Comitetul Antifascist (ca secretar), precum şi în gruparea ARLUS (Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică). Între 1940 şi 1944 este deţinut în diferite închisori din ţară. În 1944, deţine în ARLUS preşedinţia secţiei de Sociologie. Este unul dintre cei 4 supervizori ai revistei lansate atunci de asociaţie, Veac Nou. Din 1948, cariera sa academică şi diplomatică cunoaşte o ascendenţă vertiginoasă. Academic, a fost numit profesor de logică la Universitatea din Bucureşti, iar la 2 iulie 1955 a fost ales membru titular al Academiei Române, fiind apoi preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte al acesteia (1966-1972). În 1958 înfiinţează seria Acta Logica a Academiei Române, în 1964 Centrul de Logică al Academiei Române, iar în 1972 revista academică Noesis. Pe linie diplomatică, îndeplineşte o pleiadă de funcţii: secretar general şi apoi director în Ministerul Afacerilor Externe (1948-1955), reprezentant permanent la ONU (1955-1957), ministru al Învăţământului şi Culturii (1957-1960), iar din 25 ianuarie 1958 şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Între anii 1955 şi 1969 a fost membru al CC al PCR, iar din 1961 membru al Consiliului de Stat (până în 1972). A fost şi membru al Comitetului Executiv al UNESCO, între 1964-1966.

Cărţile lui A.J. sunt colecţii de studii pe care le-a conceput de-a lungul activităţii sale. Operele sale principale vizează domeniul logicii (4 volume de Studii de logică, 2 volume de Recherches logiques) şi istoria filosofiei (2 volume pe Istoria gândirii antice), pe lângă acestea aflându-se şi cărţi axate pe dezvoltarea dialecticii marxiste în domenii practice, cum ar fi cel social, cel economic şi cel artistic (Logos şi ethos, Filosofie şi cultură, Logos Architékton). Centrul ideatic al gândirii lui A.J. îl constituie dialectica marxistă, atât în opera filosofică cât şi în cea logică. Textele sale interbelice (însumate în volumul Cunoaştere şi acţiune) evidenţiază aderenţa sa la materialismul dialectic încă din perioada formării intelectuale. De asemenea, se dezvoltă în direcţia culturilor clasice. Cunoscător de greacă şi latină, explorează gândirea antică, a cărei tratare ocupă o parte importantă din opera sa.

Contribuţiile sale esenţiale se situează în dezvoltarea logicii dialectice şi în istoria logicii şi a filosofiei. Studiile sale logice abordează tematici precum: istoria logicii, problematica modalităţii, aspecte metalogice legate de dialectică, teoria universalului etc. A.J. a furnizat un complex studiu de istorie a logicii asupra lui Aristotel (Comentarii aristotelice, în Studii de logică, vol. IV), în care a vizat toate operele Stagiritului, nu doar cele cu pronunţat caracter logic. De asemenea, întreprinde cercetări detaliate de istorie a filosofiei cu privire la stoici, Parmenide, Heraclit, Platon, dar şi cu trimiteri în contemporaneitate, la autori precum Husserl, Heidegger, Wittgenstein.

În acord cu filosofia hegeliană, A.J. consideră că relaţia dintre istorie şi dialectică este reciprocă: la fel cum logica are o istorie, şi istoria are o logică, acestea se condiţionează reciproc. Istoria logicii este cea a omenirii, ca istorie a eforturilor omului de a înţelege şi de a stăpâni natura. Gândirea, în contact cu realitatea obiectivă şi influenţată de practica umană, creează forme logice active, formele cele mai generale ale realului. De aceea, A.J. consideră că istoria gândirii (a logicii şi a filosofiei) se poate integra într-o inteligibilitate dialectică de ansamblu a istoriei. Aceasta face ca studiile sale de logică să fie unitare cu cele filosofice. Logica dialectică este, pentru A.J., singura care poate da seama de procesualitatea lumii, de viul desfăşurării ei. Dialectica este gândire în acţiune. Situându-se în continuitatea lui Marx, A.J. critică hegelianismul pentru faptul că acesta a separat dinamica formală a procesualităţii realului de materia acestuia, idealizând forma. Dimpotrivă, arată A.J., Marx preia dialectica hegeliană şi materialismul lui Feuerbach, reuşind astfel să înrădăcineze dialectica în materialul ontologic concret.

Înţeleasă ca gândire pliată pe dinamica existenţei, dialectica neagă, în primă instanţă, principiile logicii formale clasice. Prin prisma dialecticii, principiile logice clasice capătă un nou conţinut. În Studii de logică, A.J. teoretizează modificarile aduse acestora. Astfel, el formulează legea identităţii concrete: identitatea generează diferenţa (principiul autodiferenţierii), conceptul este unitate a identicului şi a diferenţei, într-o dinamică dialectică. A.J. foloseşte o caracteristică a raţiunii pe care o identifică încă de la Heraclit – bivalenţa logosului, înţeleasă ca izomorfism între gândire şi existenţă (între subiectiv şi obiectiv), izomorfism dinamic şi unitar în esenţa sa. Astfel, în opinia sa, adequatio rei et intellectus primeşte o bună rezolvare dialectică. A doua lege este cea a predicaţiei complexe contradictorii, reflectare logică a legii dialectice a unităţii contrariilor (teză-antiteză). Diferenţa faţă de principiul clasic al non-contradicţiei este intervenţia procesualităţii ontologicului, conceput drept conţinut inseparabil al formelor logice. Aceste consideraţii se situează la nivel metalogic: logica dialectică e considerată a fi ştiinţa legilor de dezvoltare a întregului conţinut concret al lumii şi al cunoaşterii, unitate a logicii, dialecticii şi teoriei cunoaşterii.

În ceea ce priveşte valenţele sociale ale filosofiei lui A.J., acesta urmează în linii mari explicaţiile marxiste. El oferă o înţelegere istorică asupra umanităţii. Astfel, esenţială în dezvoltarea societăţilor umane a fost dezvoltarea procesului de producţie prin descoperirea uneltei (omul ca tool-making animal). Încercarea omului de a înţelege şi a stăpâni natura (procesul de producţie) a dus, în opinia sa, la crearea formelor avansate ale gândirii şi ale civilizaţiei. Unealta este cea care s-a interpus între om şi natură, dând posibilitatea efortului creator de înţelegere şi transformare a naturii. De organizarea procesului de producţie depinde civilizaţia unei epoci. Mişcarea internă a progresului este cea dialectică, în care omul (subiectivul) îşi dă negativul prin rezistenţa naturii, evoluează în înţelegerea naturii (obiectivul), modificându-se astfel pe sine. Unealta este prelungirea materială a naturii, gândirea este prelungirea ideală. Astfel, procesul de producţie este efortul creator prin care se ivesc voinţa, conştiinţa, personalitatea.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Studii de logică, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei R. P. Române, 1960.
  • Loghicesskie issledovaniia, Moskva, Izd-vo “Progress”, 1964.
  • Teorie şi metodă în ştiinţele sociale, vol. I, Bucureşti, Editura Politică, 1965.
  • A logica dialéctica. A dialéctica materialista e a eiéneia contemporánea, Saō Paolo, Editura Fulgor Limitada, 1965.
  • Studii de logică, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei, 1966.
  • La lógica dialéctica y las ciencias, Buenos Aires, Juarez, 1969.
  • Logos şi ethos, Bucureşti, Editura Politică, 1967.
  • Logos Architékton, Cluj, Editura Dacia, 1971.
  • Studii de logică, vol. III, Bucureşti, Editura Academiei, 1971.
  • Recherches logiques I, Bucureşti, Editura Academiei, 1971.
  • Doctrina universalului la Aristotel, Bucureşti, Centrul de informare şi documentare în ştinţele sociale şi politice, 1971.
  • Studii de logică, vol. IV, Bucureşti, Ed. Academiei, 1976.
  • Recherches logiques II, Bucureşti, Editura Academiei, 1977.
  • Filosofie şi cultură, Bucureşti, Editura Minerva, 1978.
  • Istoria gândirii antice, vol. I: De la presocratici la Aristotel, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.
  • Istoria gândirii antice, vol. II: Comentarii aristotelice, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.
  • Cunoaştere şi acţiune, Bucureşti, Editura Politică, 1982.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „Critica empirismului logic în lumina lucrării lui Lenin <Materialism şi empiriocriticsm>”, 50 de ani de la apariţia operei lui V. I. Lenin „Materialism şi empiriocriticsm”, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1960, pp. 29-38.
  • „Elaborarea logicii dialectice de către V. I. Lenin în raport cu evoluţia generală a logicii”, 90 de ani de la naşterea lui V. I. Lenin. Studii şi comunicări, Editura Academiei R.P.R., 1960, pp. 159-191.
  • „Eléatisme et logique formelle”, Études d’histoire et de philosophie des sciences, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R., 1962, pp. 243-287.
  • „Zenon şi logica probabilului”, Probleme de logică, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei, 1968, pp. 7-42.
  • „Modalitatea judecăţii”, Probleme de logică, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei, 1970, pp. 7-78.
  • „Limbaj natural şi limbaj ştiinţific”, Probleme de logică, vol. III, Bucureşti, Editura Academiei, 1971, pp. 9-28.
  • „Teoria universalului la Aristotel”, Probleme de logică, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei, 1972, pp. 7-31.
  • „Din nou despre teoria universalului la Aristotel”, Probleme de logică, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei, 1972, pp. 327-339.

1.3. ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Elemente pentru explicarea deducţiei şi inducţiei (I)”, Cercetări filozofice, III, nr. 3, 1955, pp. 61-99.
  • „Elemente pentru explicarea deducţiei şi inducţiei (II)”, Cercetări filozofice, III, nr. 4, 1955, pp. 241-261.
  • „Asupra unor aspecte ale logicii dialectice”, Cercetări filozofice, IV, nr. 5, 1957, pp. 79-101.
  • „Despre tertium non datur”, Cercetări filozofice, V, nr. 3, 1958, pp. 41-53.
  • „Duns Scot – un gânditor progresist în evul mediu”, Cercetări filozofice, VI, nr. 2, 1959, pp. 27-42.
  • „Présence d’Aristote dans la logique moderne”, Analele Universităţii „C.I. Parhon” – Acta logica, II, nr. 1, 1959, pp. 7-19.
  • „Originile dialecticii şi logicii”, Cercetări filozofice, VII, nr. 4, 1960, pp. 111-152.
  • „The origin of logic in Greece”, Analele Universităţii „C.I. Parhon” – Acta logica, III, nr. 1, 1960, pp. 7-47.
  • „Prezenţa lui Bacon în logica modernă”, Analele Academiei R.P.R, nr. 11, 1961, pp. 43-68.
  • „Actualitatea logică a lui Heraclit”, Analele Academiei R.P.R, nr. 11, 1961, pp. 265-280.
  • „Despre logica istoriei”, Studii, 15, nr. 6, noiembrie-decembrie 1962, pp. XXXVII-LXXXI.
  • „Actualité de la logique et de l’éthique d’Héraclite”, Revue des sciences sociales. Série philosophie-psychologie, 7, nr. 1, 1963, pp. 5-12.
  • „Quid sit logica. Considérations métalogiques sur la logique formelle”, Analele Univerităţii Bucureşti – Acta logica, 6, nr. 6, 1963, pp. 5-64.
  • „Prolégomènes à l’histoire de la logique”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 8, nr. 2-3, aprilie-septembrie, 1964, pp. 81-126.
  • „Valoarea şi sensul operei lui D. Gusti”, Analele Academiei R.S.R, nr. 15, 1965, pp. 509-514.
  • „Tradiţii şi realizări în ştiinţele filozofice, psihologice şi juridice”, Analele Academiei R.S.R., 100, nr. 16, 1966, pp. 253-276.
  • „On the value and significance of Dimitrie Gusti’s work”, The Roumanian Journal of Sociology, nr. 4-5, 1966, pp. 9-15.
  • „La théorie de la science chez Xenopol”, The Roumanian Journal of Sociology, nr. 4-5, 1966, pp. 39-87.
  • „Les conditions sociales de la logique stoicienne”, The Roumanian Journal of Sociology, nr. 4-5, 1966, pp. 157-170.
  • „La théorie de l’universel. I. Platon”, Analele Universităţii Bucureşti – Acta logica, 9, nr. 9, 1966, pp. 33-94.
  • „Realizări şi sarcini în ştiinţele sociale şi noologice”, Analele Academiei R.S.R., 100, nr. 16, 1966, pp. 111-122.
  • „Les origines de la logique en Grèce”, Analele Universităţii Bucureşti – Acta logica, 10, nr. 10-11, 1967, pp. 5-59.
  • „Le profil spirituel du peuple roumain”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 11, nr. 4, octombrie-decembrie, 1967, pp. 281-292
  • „Essai sur la modalité du jugement”, Analele Universităţii Bucureşti – Acta logica, 11, 1968, pp. 5-74.
  • „L’essence de l’homme selon Aristote”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 12, nr. 4, octombrie-decembrie 1968, pp. 449-454.
  • „Teoria aristotelică despre esenţa umană”, Revista de filozofie, 16, nr. 1, 1969, pp. 5-9.
  • „Coup d’oeil sur l’histoire de la philosophie roumaine”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 13, nr. 2, aprilie-iunie, 1969, pp. 173-193.
  • „Problema modalităţii de-a lungul timpurilor”, Revista de Filozofie, 16, nr. 8, 1969, pp. 945-966.
  • „Le système des sciences et l’essence de la logique”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 13, nr. 3, iulie-septembrie 1969, pp. 286-289.
  • „Théories aristotélique, kantienne et sémantique de la vérité”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 13, nr. 3, iulie-septembrie 1969, pp. 289-321.
  • „La théorie de la modalité dans le <De Interpretatione>”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 13, nr.3, iulie-septembrie 1969, pp. 323-342.
  • „Problema modalităţii de-a lungul timpurilor (II)”, Revista de filozofie, 16, nr. 9, 1969, pp. 1045-1061.
  • „Problema modalităţii de-a lungul timpurilor (III)”, Revista de filozofie, 16, nr. 11, 1969, pp. 1281-1308.
  • „Histoire du problème de la modalité”, Analele Universităţii Bucureşti – Acta logica, XII, nr. 12, 1969, pp. 9-84.
  • „Opposition et consécution des modales dans le <Peri hermeneias>”, Analele Universităţii Bucureşti – Acta logica, XII, nr. 12, 1969, pp. 231-235.
  • „Reflecţii despre ideologie şi ştiinţă”, Revista de filozofie, nr. 3-4, 1970, pp. 327-333.
  • „La syllogistique modale d’Aristote. Commentaire analytique”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 14, nr. 2, aprilie-iunie 1970, pp. 99-126.
  • „La théorie de l’universel. II. Aristote”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 14, nr. 2, aprilie-iunie 1970, pp. 157-180.
  • „Teoria modalităţii în <De interpretatione>”, Revista de filozofie, 17, nr. 5, mai 1970, pp. 467-489.
  • „La syllogistique modale d’Aristote. Commentaire analytique”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 14, nr. 3, iulie-septembrie 1970, pp. 183-206.
  • „Langage naturel et langage artificiel”, Analele Universităţii Bucureşti – Acta logica, XIII, nr. 13, 1970, pp. 5-23.
  • „Silogismul acţiunii”, Revista de filozofie, 18, nr. 4, 1971, pp. 463-467.
  • „Descartes et le modèle mathémathique”, Analele Universităţii Bucuresti – Acta Logica,  XIV, 1971, pp. 5-27.
  • „Le fondement de la prédication dans les Secondes Analytiques”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 15, nr. 2, 1971, pp. 113-135.
  • „La modalité dans la cosmologie d’Aristote”, Revue roumaine des sciences sociales. Philosophie et logique, 15, nr. 3, iulie-septembrie 1971, pp. 191-204.
  • „Prolégomènes au statut des entités abstraites”, Noesis, I, 1973, pp. 17-64.
  • „Histoire de la dialectique (I)”, Noesis, IV, 1978, pp.115–127.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Momentul chinez în istoria logicii”, Viaţa românească, XI, 1958, nr. 8, pp. 130-151.
  • „Critica pozitivismului logic”, Viaţa românească, XII, 1959, nr. 9, pp. 125-136; nr. 10, pp. 79-91.
  • „Reflecţii asupra istoriei ca ştiinţă. Pe marginea tratatului de istorie a României”, Viaţa românească, 1962, XV, nr. 5, pp. 102-106.
  • „Aspecte ale dialecticii”, Viaţa românească, 16, 1963, nr. 4, pp. 79-87.
  • „Definiţia omului”, Viaţa românească, 1963, 16, nr. 11, pp. 90-95.
  • „Marxismul şi problema omului (pe marginea Congresului de filozofie din Mexic, 7-14 septembrie 1963)”, Lumea, 1963, nr. 8, 19 decembrie, pp. 20-21.
  • „Două concepţii asupra logicii”, Steaua, 14, nr.12, decembrie 1963, pp. 88-91.
  • „The Definition of Man”, Roumanian Review, 18, nr. 2, 1964, pp. 50-54.
  • „Originile gândirii aristotelice”, Viaţa românească, 17, nr. 6, 1964, pp. 133-145.
  • „Profilul spiritual al poporului român”, Steaua, 15, nr. 9, septembrie 1965, pp. 3-12.
  • „Determinismul şi evenimentele viitoare contingente”, Viaţa românească, 18, 1965, nr. 9, pp. 140-144.
  • „The spiritual structure of the roumanian people”, Roumanian Review, 20, nr. 3, 1966, pp. 5-11.
  • „Filosofia istoriei în România”, Steaua, 17, nr. 5, mai 1966, pp. 4-11.
  • „Sociologia logicii stoice”, Steaua, 17, nr. 7, iulie 1966, pp. 95-105.
  • „Tradiţii şi realizări ale filozofiei româneşti”, Steaua, 17, nr. 9, septembrie 1966, pp. 3-18.
  • „Logica stoică”, Steaua, 17, nr. 11, noiembrie, 1966, pp. 88-95.
  • „Bona mens”, Ramuri, 4, nr. 12, 15 decembrie 1967, pp. 3-4.
  • „O remarcabilă contribuţie la filozofia politică a epocii noastre”, Scînteia, 41, nr. 8964, 10 noiembrie 1971, pp. 1, 3.

VOLUME EDITATE SAU EDIŢII ÎNGRIJITE DE AUTOR

  • Recherches sur l’Organon d’Aristote. Études, sous la direction de Ath. Joja, Bucureşti, Ed. Academiei, 1971.
  • Logic, Methodology and Philosophy of Science IV: Proceedings of the Fourth International Congress for Logic, Methodology and Philosophy of Science, Bucharest, 1971, Patrick Suppes, Leon Henkin, Athanase Joja, and Gr.C. Moisil (editors), Amsterdam, North-Holland, 1973.

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Elena Cobianu, Cultura şi eticul în opera lui Athanase Joja, Bucureşti, Editura Arvin Press, 2005.
  • Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2006.

VOLUME COLECTIVE

  • Alexandru Tănase (coord.), Athanase Joja în cultura românească, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1989.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • Ştefan Bârsănescu, „Athanase Joja (1904–1972)”, Noesis,  II, 1974, pp. 17–31.
  • Alexandru Boboc, „Filosofie, logică şi istoria filosofiei în opera lui Athanase Joja”, Academica, anul XIV (163), nr. 26, mai 2004, pp. 18-21.
  • Călin Candiescu, „Le paradigme de l’ontologie hellénique (I). [Réflexions en marge d’un livre d’Athanase Joja]”, Noesis, XIII, 1987, pp. 33–40.
  • Teodor Dima, „Dialoguri logico-epistemologice în opera lui Athanase Joja”, Academica, anul XIV (163), nr. 26, mai 2004, pp. 30-32.
  • Crizantema Joja, „File din arhiva Athanase Joja”, Academica, anul XIV (163), nr. 26, mai 2004, pp. 22-26.
  • Alexandru Surdu, „Die Geschichte der Logik aus der Klassisch-Philosophischen Perspektive Athanase Jojas”, Noesis, XI, 1985, pp. 89–92.
  • Gheorghe Vlăduţescu, „Athanase Joja, filosof al lumii greceşti”, Academica, anul XIV (163), nr. 26, mai 2004, pp. 18-21.