A B C D E F G H I J K L M N O P R S T V X Z
Ma Me Mi Mo Mu
Mun Mur Muş

Munteanu, Basil

(9 noiembrie 1897, Brăila — 1 iulie 1972, Paris)

articol de Angela Botez

Istoric literar, critic literar şi filolog cu preocupări de filosofie a culturii. Profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Bucureşti, secretar de redacţie al Revistei de literatură comparată. Membru al Academiei Române. Pleacă în Franţa, unde se consacră cercetării literaturilor, îndeosebi a celei franceze şi române. Discipol al comparatistului Paul Hazard, publică în Revue de Littérature Comparée. Ca membru al Şcolii Române de la Fontenay-aux-Roses, condusă de Nicolae Iorga, semnează în Mélanges de l’École Roumaine pagini substanţiale despre Senancour. Este, se pare, cel dintâi traducător al poeziei lui Lucian Blaga în franceză, în revista Ydragsil. Cartea sa Panorama de la littérature roumaine contemporaine (1938), tradusă în mai multe limbi europene, a fost cea mai cunoscută istorie a literaturii române în străinătate. Întors în ţară, B.M. devine (1940–1946) titularul catedrei de limba şi literatura franceză de la Universitatea din Bucureşti, după moartea lui Charles Drouhet. Publică în revistele timpului studii referitoare la literatura franceză şi la cea română. Revenit în Franţa, în 1946, ca sub-director al Şcolii Române de la Fontenay-aux-Roses, B.M. nu se va mai înapoia niciodată în România. A colaborat la multe dintre revistele intelectualităţii exilate, a făcut parte din Consiliul de Direcţie al Institutului Universitar Carol I din Paris. Se dedică unor probleme de istorie şi estetică literară, unele făcând obiectul comunicărilor sale la diferite congrese internaţionale de literatură comparată, cele mai multe fiind preluate în cartea sa Constantes dialectiques en littérature et en histoire. Problèmes, recherches, perspectives. În paralel, contribuie la redactarea prestigioasei Revue de Littérature Comparée.

Principala sa problemă filosofică a fost depăşirea antagonismului dintre autohtonism şi universalism, prin argumentarea exemplificată a complementarităţii acestora. Problema este abordată în studii precum: „La Vocation européenne et humaniste de la littérature roumaine” (1961), în Actele Congresului Internaţional de Literatură Comparată de la Haga, unde prezintă literatura română ca pe o sinteză între local şi universal, cu referiri speciale la Eminescu şi Goga; „L’Art roumain à la rencontre de l’absolu”, în Acta Philologica (Societatea Academică Română 1966), unde urmăreşte „nostalgia absolutului” la Eminescu, Blaga şi Brâncuşi, precum şi în „L’autochtonie universaliste d’Eminescu” (1967).

B.M. are şi meritul de a-i fi încredinţat lui Mihai Niculescu redactarea unei masive antologii de texte româneşti în exil, într-o vreme în care în România valorile erau trecute prin filtru politic.

BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Les idées politiques de Madame de Staël et la constitution de l’an III, Paris, Les Belles Lettres, 1931;
  • Modern Romanian literature, Bucureşti, Curentul Press, 1939;
  • Panorama de la littérature roumaine contemporaine, Paris, Éditions du Sagittaire (Anciennes Éditions Kra), 1938 (ediţie în germană, Viena, 1943, şi în italiană, Neapole, 1943);
  • De la metodă la cunoaştere literară, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1941 (extras din Revista Fundaţiilor Regale);
  • La littérature roumaine et l’Europe, Bucureşti, Cartea Românească, 1942;
  • Ideologia şi literatura de idei, Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Litere, [1942];
  • Clasicismul francez, Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Litere, [1942];
  • La Poésie, Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Litere, [1942];
  • Geschichte der neueren rumänischen Literatur, Wien, Wiener Verlag, 1943;
  • Dix-huitième siècle, 2 vol. (vol. I: Les philosophes; vol. II: Sensibilité et préromantisme), Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Litere, 1943–1944;
  • Un vizionar al latinităţii. Latinitatea, Franţa şi sufletul autohton în concepţia lui Ovid Densuşianu, Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului / Imprimeria Naţională, 1945;
  • Une personnalité préromantique: J.J. Rousseau, Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie şi Litere, 1945;
  • Permanenţe franceze. De la Descartes la Giraudoux, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1946;
  • Storia della letteratura romena moderna, trad. de Agnese Silvestri Giorgi, col. „Biblioteca di cultura moderna”, Bari, Gius. Laterya & Figli, 1947;
  • Constantes dialectiques en littérature et en histoire: problèmes, recherches, perspectives, Paris, Didier, 1967;
  • Solitude et contradictions de Jean-Jacques Rousseau, Paris, A.G. Nizet, 1975;
  • Corespondenţe, Paris, Ethos, 1979;
  • Ante Saeculum. Fantezii panteiste, ed. de Eugen Lozovan şi Ruxandra D. Schelden, Cleveland, R.D. Shelden, 1993;
  • Permanenţe româneşti: Discursuri şi portrete, Cleveland/Copenhaga/Paris, R.D. Shelden Enterprises, 1994;
  • Panorama literaturii române contemporane, tradusă din limba franceză de Vlad Alexandrescu, volum editat de Eugen Lozovan si Ruxandra D. Shelden, Cleveland şi Bucarest, R.D. Shelden Enterprises, Inc. şi Editura Crater, 1996;
  • Corespondenţă Vasile Băncilă – Basil Munteanu, ed. îngrijită de Zamfir Bălan, Brăila, Istros, 1997;
  • Istoria literaturii franceze: clasicismul, ideologia şi literatura de idei, ed. îngrijită şi prefaţată de Michaela Spinei şi Victor Spinei, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2004;
  • Panorama literaturii române, Bucureşti, Vergiliu, 2005;
  • Permanenţe franceze, Bucureşti, Vergiliu, 2005.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „L’autochtonie universaliste d’Eminescu”, Rassegna semestrale di filologia rumena, nr. 1, 1967, pp. 41–51;
  • „Lucian Blaga, metaphysician of mystery and philosopher of culture”, Revue roumaine de philosophie et logique, vol. 39, No 1–2, Janv-Juin 1995, pp. 43–46;
  • „Lucian Blaga – metafizician al misterului şi filosof al culturii”, traducere de Angela Botez (din Panorama de la littérature roumaine contemporaine),  Revista de filosofie, vol. 43, nr. 1–2, ian.–apr. 1996, pp. 156–160.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Limbă şi suflet”, Transilvania, 72, 1941, pp. 522–543;
  • „Literatura românească în perspectivă europeană”, Transilvania, 73, 1942, pp. 417–430;
  • „Fiinţa românească şi avântul său creator”, România, an VII, nr. 63, martie–aprilie 1962, pp. 6–8;

LITERATURĂ SECUNDARĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • Cristian Florin Popescu, Basil Munteanu, contemporanul nostru: studiu monografic, Bucureşti, Muzeul Literaturii Române, 2003.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Doina Graur, „Un exilat paideic”, România literară, 31, nr. 19, p. 10;
  • Liviu Grăsoiu, „În sfârşit, şi în limba română!” [Basil Munteanu: Panorama literaturii române contemporane], Viaţa Românească, vol. 93, nr. 1–2, ianuarie–februarie 1998, pp. 128–131;
  • Pavel Chihaia, „Permanenţe româneşti”, Tomis nr. 4, apr. 1995, pp. 1, 2;
  • Virgil Ierunca, „22 de ani de la moartea lui Basil Munteanu. Corespondenţe”, Vatra, 22, iunie 1992, p. 14;
  • Virgil Ierunca, „Despre Basil Munteanu”, Atheneum, „Revistă de cultură a românilor din Canada”, 22 ianuarie 2006;
  • Alexandru Niculescu, „Basil Munteanu – un mare european”, Viaţa românească , 89,  nr. 5–6, mai–iunie 1994, pp. 26–36;
  • Alexandru Niculescu, „Basil Munteanu – marele nostru european ignorat”, România literară, vol. 35, nr. 29, 24 iulie 2002, pp. 12–14;
  • Mircea Popa, „Basil Munteanu. Un comparatist de anvergură europeană”, Steaua, 41, nr. 8, aug. 1990, pp. 4–6;
  • Titu Popescu, „Basil Munteano sau ieşirea în lume”, Steaua, 44,  nr. 8–9, 1993, pp. 12–13;
  • Horia Vintilă, „Profesorul şi criticul nostru”, Meşterul Manole, vol. I, nr. 7–10, 1939, p. 69.